Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie íntre universitätile din Imperiul Habsburgic, frecventate §i de student romäni, Tn anii domniilor Mariéi Tereza §i Iosif al II lea, pe prim plan este cea din Viena, in care se afirmä, la mijlocul secolului al XVIII lea, Facultatea de Medicina, respectiv cea de Filosofie §i Religie .Acestea erau conduse de un Consistoriu, Tn locul magistratului numit de Ordinul iezuit, iar membrii ordinului, numiti de Tmpäräteasä predau Tn continuare filosofie §i teologie. Predarea §tiintelor politice §i camerale era Tnceputä de Sonnenfelds, la о catedrä nou Tnfiintatä, iar Martini §i Riegger predau discipline §tiintifice Tn spiritul luminismului. S-au introdus cärti/manuale Tn predare, Tn locul dictärii cursurilor. Tn 1778, se introduce dispozitia care permite ц\ protestantilor obtinerea de titluri §tiintifice. Cu Tncepere din anul 1782, titlurile de doctor Tn medicina §i drept se pot obtine §i de studentii evrei, iar din 1783 se introduce predarea Tn limba germanä.14La Trnava, Tn Slovacia, Tn §colile catolice, prin strädania arhiepiscopului de Esztergom, Nicolaus Olahus, Tncä Tn secolul al XVI-lea se unifica §coala orä§eneascä cu cea capitularä, devenind colegiu §i se introduc obiecte de studiu din domeniul filosofiei (model nu doar pentru colegiile catolice, dar §i cele protestante). Cél mai important rol Tn dezvoltarea Tnvätämäntului catolic l-au avut iezuitii, Tn gimnazii ca cele din Bratislava, Komarno.Trencin, Kosice,etc (douä treimi din gimnaziile din Slovacia erau iezuite, restul fiind conduse de piari§ti). Sub egida arhiepiscopului de Esztergom, Petru Pázmány, Tn anul 1635, colegiul din Trnava devine universitate iezuitä (Studium generale) §i Tn acela§i an Tmpäratul Ferdinand al ll-lea TI luä sub patronajul lui, Tntärindu-i drepturile §i privilegiile. Initial, avea Facultate de Filosofie §i Teologie, din anul 1667 §i Facultate de Drept. íntre anii 1635-1711 a avut 1952 studio§i (cu titluri de Baccalaureus §i Magister), aproximativ 2/3 proveniti din vestül Slovaciei. Tn cei 76 de ani a avut §i 135 de stúdióéi originari din Transilvania (unul §i-a mentionat originea romäneascä). Cercetätorul §tiintific dr.lacob Märza a identificat 20 de tineri romäni, Tn secolul al XVIII-lea, studenti Tn institutele slovace. Importanta Trnavei pentru romänii transilväneni a crescut dupä Unirea cu Biserica Romei, iar la Seminarul din Trnava a studiat §i viitorul reprezentant al rena§terii nationale romäne§ti, Inocentiu Micu Klein. Un” Studium generale” era organizat Tn anul 1657 §i de episcopul de Eger, Benedek Kisdy, la Kosice §i aprobat de Tmpäratul Leopold I Tn anul 1660. Acesta Ti asigura finantarea, (avea cursuri de filosofie §i teologie). Pänä Tn ultimul sfert al secolului al XVIII lea institutiile de Tnvätämänt superior ale Ungariei se aflau pe actualul teritoriu al Slovaciei, spatiu care concentra Tntreg potentialul §colar, spiritual §i §tiintific al Ungariei.15 Studentii slovaci frecventau universitätile din Viena, Cracovia, Padova, Strasbourg, Praga, Paris, evangheli§tii mergeau la Wittemberg, iar la Tnceputul secolului al XIX lea §i la Jena §i Halle. La Trnava/Nagyszombat, Tn anul 1753 functiona un curs de filosofie de 2 ani, pe längä cel de teologie. Tn anul 1760, la Facultatea de Drept se introducea studiul dreptului natural, Tn 1765 se elaborau directivele reforméi instruiri , project dezbätut Tn anul 1769 de un comitet, din care fäcea parte consilierul imperial van Swieten, dar §i cancelarul maghiar. Universitatea va avea patru catedre. Noile principii ale 14Kissne Bolgár Krisztina , A Habsburg Birodalom felsooktartasi rendszerének atalakusa XVIII szazad második feleben, ín „Libraria",Tg. Mure§, anuar, studii §i cercetári de bibliologie, 2007,p. 141. 15Sct/rtá istorie a Slovaciei,Academia Slovaciei (coordonatoare Elena Mannova),Edit. Enciclopedicä, Bucure§ti, 2011, pp. 212-213. Studentii romäni prezentati de lacob Märza, apud L. Gyémánt, Mi§carea nationalä a romänilor transilväneni 1790-1848, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1986, p. 357. 68
