Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII educatiei, cuprinse ín „Norma Studiorum”, din 1770, fixau ca organ conducätor Consistoriul, dupä modelul celui vienez, iar directorii celor 4 facultäti erau membrii (fiind numiti de Tmpärat, ca §i rectorul). La teologie, functionau douä catedre de eticä, alte douä la drept. La filosofie se diversificä obiectele de studiu, iar din 1770 se introduc ca discipline de studiu §tiintele politice §i cameralistica, Tn 1777 etica, estetica §i astronomia §i T§i Tncepe activitatea о nouä catedrä de matematicä. Legea “Ratio Educationis”, din 1777, preciza cä rolul invätämäntului superior nu este doar de a pregäti personal pentru functii publice §i ecleziastice, dar §i „...studierea §i räspändirea §tiintei Tn toatä tara.” S-au Tnfiintat noi catedre Ia universitate (§tiinte auxiliare ale istoriei, §tiinte naturale, §tiinte agricole, fizica experimentalä, mecanica, constructs geológia, hidraulica) §i diverse colectii, Tn aceste discipline, pentru Tntärirea caracterului aplicativ. ín toamna anului 1777, universitatea se mutä la Buda (populatia ora§ului contribuia cu bani, s-а oferit spatiu/clädiri), iar Facultätii de Medicinä i se oferi clädirea Spitalului orä§enesc. Se garantau toate drepturile, pe care le aveau universitätile din Viena, Praga, Graz §i Olmutz. Dupä reforma lui Iosif al II lea, ín 1784 Universitatea se mutä la Pesta (ímpáratul urmärea sä ínláture influenta ecleziasticá). ímpáratul a eliminat functia de director (cel de la teologie era contestatar al reformelor) §i a restabilit atributiile decanilor. Universitatea supraveghea/monitoriza activitatea Academiei Regale §\ editarea de carte §tiintificá §i pedagogicá.16 Din ratiuni pragmatice, legate de progresele economice §i imbunätätirile tehnice (pentru minerit, metalurgie, reteaua de drumuri, pregätirea finanti§tilor etc) sau ínfiintat §coli de profil, care, in secolul al XlX-lea, devin institutii de invätämänt superior de sine stätätoare. Academia de Inginerie Militarä din Viena, aflatä sub patronajul statului incepe sä functioneze din 1755. Studentii í§i ínsu§eau la nivel inalt matematicile §i geometria. La Praga institutul care pregätea ingineri a apärut datoritä unei initiative particulare §i abia in 1806 devine institut de stat. ín Ungaria, „Institutum Geometrico-Hydrotehnicum” se infiinta la mijlocul secolului al XVIII lea la Buda §i devenea politehnic peste un secol. §coalä tehnicä superioarä functiona la Selmecbánya din 1735, iar in 1763-1770 se intitula Academie tehnicä. Academia Militarä Theresianum din Becsujheli pregätea ofiteri din anul 1752.Pentru cadre de stat se infiintau, in 1754, Academia Konzuli din Viena §i Academia de limbi orientale, pentru diplomati. ín 1776, in institutele din Kosice (Kassa), Trnavia, Győr, Nagyvarad (Oradea Mare), Zagreb §i in Academia Regalä se studiau doi ani filosofia §i dreptul (dreptul pentru administratia publicä). Speciali§tii pentru agriculturä §i ramurile conexe ei erau pregätiti in Academia de Medicinä Veterinarä, de la Viena (infiintatä in 1766), о catedrä de medicinä veterinarä era §i la Pecs, din anul 1787(apoi devine Institutum Veterinarium). Conform légii „Ratio Educationis, о catedrä de economie functiona la Trnavia, insä primul institut european de agronomie din Europa se infiinta, de cätre Festetics György, la Kesztely, in anul 1797. Din motive functionale, practice, in a doua jumätate a secolului al XlXlea „Asociatia agricolä transilvanä” se preocupä de infiintarea §colilor superioare de profil §i se adreseazä, cu aceastä initiativä, ministerului de resort. Se propun ca locatii : Aiudul, Turda, Giläul, Clujul, iar modelul urmat este bavarez. ín anul 1869 ia fiintä Institutul de invätämänt agricol Cluj-Mänä§tur. Candidatii lui sunt absolventi cu diplomä a §ase clase de liceu, sau cu diplomä de §coalä comercialä, avänd in program discipline teoretice §i practice. ín anul I examele date erau productia agricolä, chimie, botanicä, agronomie, 16Kiss Bolgár, op. cit., pp. 142-145. 69
