Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII filosofiei urmärea combaterea „släbiciunii §i prejudecätilor spirituale ale tinerilor §i (educarea) instinctelor needucate” ca §i formarea gändirii corecte §i coerente.10 Abia revolutia din 1848-49 §i reforma educatiei au adus m universitätile austriece libertatea de predare, autonómia §tiintifica §i a administratiei. Munca de cercetare §tiintificä devine mai importantä ca pregätirea profesionalä. Ultimele legäturi cu Biserica erau mai mult de ordin principial, dar provocau dificultäti in alegerea decanilor, fiind desfiintate Tn anul 1873 (Erich Zöllner,” Istoria Austriei”). Pentru perioada Vormartzului, romänii ardeleni au beneficiat, (la nivelul elitelor) de о generatie iluministä, familiarizatä cu ideile lui Ignaz Felbiger §i Christian Wolff, care a furnizat elita §colii Ardelene §i a Supplex-ului §i generatia liberalä (romanticä), educate Tn spiritual filosofiei lui I. Kant §i W. Tr. Krug, ideologie care (prin filiera germanä), Tn consens cu spiritual european a pregätit revolutia. in raport direct cu legislatia §colarä a epocii §i spiritului actelor fundationale datorate episcopului P. P. Aron s-а impus trinomul spiritual format din tipografie, bibliotecä, §coli, corespunzänd comandamentelor politico-nationale stabilite de Inocentiu Micu Klein §i continuate de succesorii lui. La Blaj a functionat, Tncepänd cu anul 1747, cea mai importantä tipografie romäneascä transilvanä (a romänilor) §i de aici au pornit principalele directii ale mi§cärii politico-nationale, Tn veacul dominat de filosofie §i ratiune. Nucleul bibliotecii basilitanilor s-а format prin donatii §i cumpärari de cärti ale cälugärilor poligloti, care aveau ca misiune principalä calitatea de cadre didactice §i educatori ai poporului (Tn 14 iunie 1747 bibliotecä avea Tn inventar 283 pozitii). Fondul de carte a sporit prin donatiile celor Tntor§i din Roma,Viena, Trnava.Trencen etc. Etapa a doua a dezvoltärii bibliotecii este Tn perioada reformelor lui Iosif al II lea, cänd cälugärii au fost comasati Tntr-o singurä mänästire §i s-au contopit seminariile. ín deceniul al optulea al secolului al XVIII lea, bibliotecä avea 422 de titluri, cuprinse Tn 884 volume. Cärtile pledeazä pentru о bibliotecä de tip enciclopedic, care trebuia sä fie utilä procesului de Tnvätämänt (Tn special studio§ilor Seminarului diocesan), multe volume erau reprezentative pentru literatura didacticä europeanä §i cea nationalä, conferind о importantä culturalä aparte complexului bibliologic bläjean. Deceniul al IV-lea al secolului al XlX-lea semnificä un moment organizatoric important Tn existenta §colilor din Blaj, prin Tnfiintarea Liceului Greco-catolic (episcopal), cu douä facultati, teologie §i filosofie. Seminarul, care exista dinainte de 1831, se transformä Tn Facultas Theologica (cu duratä de 4 ani), iar Facultas Philosophica T§i desfä§oarä mai departe activitatea, aläturi de Regium Gimnázium Balasfalvense.11 Mentionäm succinct cä intelectualii bläjeni (teologi la „bazä”) au fost prezenti Tn multe localitäti din afara Carpatilor, Tn primul ränd ca profesori §i institutori, scriitori, istorici, cercetätori §tiintifici, publici§ti, muzicieni, pictori, folclori§ti, oameni de teatru, diplomati §i juri§ti.12Dintre absolventii Blajului, ca §i ai Facultätii de Litere din Budapesta §i Viena, loan Paul a profesat mult timp ca profesor secundar la Slatina §i la§i, iar dupä sustinerea unui examen -concurs, Tntre anii 1920-1926, a fost profesor de esteticä la Universitatea romäneascä din Cluj.13 10Ibidem, pp.50-51. 11lacob Märza, Confesiune §i culture in Evul Mediu, in volumul „ In honorem Ion Todera§cu,” (studii reunite de B.P. Maleon §i AI. Fl. Platon, la§i, 2004,pp. 329-334. 12fn amänunt, la N. Com§a, T. Seiceanu, Dascälii Blajului, Ed. Demiurg, 1994; Ana §i Arcadie Hinescu, Oamenii de ieri §i de azi ai Blajului ,Ed. Eventus, 1994 §i N. V. Fola , §colile Blajului intre anii 1850-1918 (Dezvoltarea institutionalä §i contributii la dezvoltarea elitelor intelectuale romäne§ti), Ed. Ardealul, Tg. Mure§, 2009, 13l. Georgescu, §colile din Blaj, Tn revista” Boabe de grau”, nr. 6 (an IV), iunie 1933, p. 341. 67
