Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie dobändirea con§tiintei de sine §i conservarea traditiei. Cosmopolitismul austriac percepea stadiul dezvoltärii provinciilor sale, comparativ cu Europa Occidentalä §i punea accent pe asimilarea mijloacelor de instruire §i satisfacerea necesitätilor proprii de cunoa§tere. Programele imperiale de ridicare a competentei administrative §i economice Ia un nivei acceptabil a jucat un rol provocator (incitator-n.n.), pentru un segment social din sänul minoritätilor etnice.3 La sfär§itul secolului al XIX lea, Tn special dupä 1890, se constatä accelerarea modernizärii §i Tn Transilvania austro-ungarä, desigur, mai accelerat ín statui román. Fára sä avem pretentia abordärii chestiunii sincronismului in dezvoltare, comparativ cu Europa Occidentalä, unele träsäturi caracteristici ale evolutiei istorice se deta§eazä pe fundalul societátii. Régimül dualist austro-ungar nu a reu§it sä determine Ia nivelul elitelor maghiare, dar §i a opiniei publice sä-i mic§oreze carisma lui Kossuth, aflat in emigratie, fatä de personalitätile oficiale (Deák, Eötvös, Andrassy). Régimül dualist austro-ungar a salvat pe termen scurt monarhia, dar a släbit-o pe termen lung. Cisleithania era mai dezvoltatä economic §i mai avantajatä politic, inclusiv prin sistemul de vöt din 1907, votui universal pentru bärbati .Monarhia dualistä era grevatä de viciul fundamental, mentinerea pozitiei dominante a aristocratiei, prin conditie, avere, favoritism imperial, in conditiile dezvoltärii clasei de mijloc §i a muncitorimii . Nicio grupare §i nici un om politic nu se putea prezenta cu un program de perspectivä pentru intreg spectrul problemelor din societate. Pentru Austria, punctui sensibil in problema nationalä era Cehia. Pentru Ungaria, (n. n.) erau slovacii, slavii in genere §i romänii transilväneni. ín Ungaria, modernizarea (inclusiv nivelul prelucrärii tehnologice §i eficienta economicä, pe ansamblu, era grevatä de mentinerea marii proprietati funciare §i a influentei/puterii aristocratiei. Ca urmare, caracterul dual al regimului era in pericol din cauza permanentei acomodäri §i concesii dintre Viena §i Budapesta.4Pentru zona controlatä de Budapesta (Transleithania), majoritatea activitätilor economice §i beneficiilor, rezultate din activitatea retelei bancare, transportului feroviar, exploatärii productiei agricole (moräritul) §i industria prelucrätoare, in ansamblu (in industria grea erau puternice participärile austriece §i germane), se concentra in zona capitalei. Transilvania era periferializatä, avea un rol suburbial, fatä de Ungaria-inclusiv zona locuitä de secui era neglijatä. Acentia intretineau legäturile traditionale cu Romania, inclusiv lucrau permanent dincolo de munti (contrar propagandei mitteleuropene). De fapt, multi istorici evidentiazä distanta intre dezvoltarea Cisleithaniei, fatä de Transleithania §i, in cadrul céléi din urmä, subordonarea economicä a Transilvaniei, mentinänd decalajele economice §i de trai ale populatiei. Deci, erau discrepante economice, de viatä, in conditiile in care civilizatia budapestanä concura cu cea vienezä (desigur nu economic - n.n.).lstoricul bucure§tean pe care-l citäm aici pentru stadiul dezvoltärii, cunoscut pentru analizele comparatiste europene fäcute, concluzioneazä, pentru Transilvania, dar §i pentru Vechiul Regat, cä au realizat unele progrese in modernitate, dar nu au devenit cu adevärat societäti moderne, nu se angajaserä pe 3V. Neumann, Tentatia lui homo europeus. Geneza spiritului modern in Europa centralä §i de sud-est, Bucuresti, 1991,pp. 128,129, 149-150, §i Idem, Mitteleuropa intre cosmopolitismul austriac §i conceptui de stat-natiune, in volumul „Europa Centralä. Nevroze, dileme, utopii’, de Adriana Babeti, Cornel Ungureanu, Edit. Polirom, la§i,1997,pp. 1454-146. Academician Camil Mure§an, Procesul de modernizare a Imperiului habsburgic dupä 1850, Tn in templul lui lanus.Studii §i gänduri despre trecut §i viitor, Cluj-Napoca, 2000,p. 71. 64
