Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII calea unei dezvoltäri economice sustinute §i au pierdut teren m raport cu rata medie de cre§tere economicä a Europei.5 ín viata universitarä europeanä, pänä la sfär§itul secolului al XVIII-lea, s-au cultivat vechi traditii-regulamente, planurile disciplinelor studiate, nu s-au asimilat inovatiile culturale, nici nu s-au fäcut deschideri spre gändirea filosoficä §i §tiintificä, universitätile nu constituiau centre de cercetare. Numärul universitätilor germane s-a redus, dupä perioada napoleonianá (noi Tnfiintate erau cele din Berlin, Bonn §i Breslau), in secolul al XlX-lea, Tn Europa se concurau douä modele universitäre, cel german §i cel francez. Viziunea germana impunea suprematia valorilor culturale asupra celor materiale, iar fundamente teoretice noi se datoreazä marilor filosofi, Hegel, Fichte, Schelling etc. La baza transformärilor se aflau ideile curentului neoumanist (reprezentat de marele savant Wilhelm von Humboldt), dar §i ideile filosofico-pedagogice ale lui Fichte §i Schleiermacher, implicind liberatea predärii §i cercetärii, dar §i cea a alegerii disciplinelor §i profesorilor de cätre studenti, inceputul modernizärii se realizase la sfár§itul secolului al XVIII- lea, la Göttingen, prin reforma ministrului Münchhausen, iar daca enciclopedismul era caracteristic acestui model universitär, accentui pus pe disciplinele teoretice nu Tnsemna neglijarea celor cu implicatii practice. Se organiza finantarea judicioasä, salariile profesorilor se ameliorarä astfei Tncät nu trebuiau sä-§i caute ocupatii complementare. Spre deosebire de Franta, liberalismul german avea in centru organizatiile studente§ti, ca §i un mare numär de profesori cu autoritate, care formau un grup distinct in Parlamentül de la Frankfurt (numit al profesorilor, fiindcá avea nu mai putin de 52 de universitari). in spatiul universitär francez, au continuat dupä revolutie sä subziste unele laboratoare, dar §i unele §coli superioare de profil practic (§c. Superioarä de poduri §i §osele §i mine, École Centrale, viitoarea Ecole Polytechnique, Collége de France), se refäcu Institutul de medicinä, erau §coli juridice. Au cunoscut progrese cänd au preluat unele metode de lucru sau organizare germane. Sistemul francez era Tnsä mai putin liberal §i mai riguros scolastic („tirania diplomei de stat”, ca normativ). Universitätile germane erau novatoare, cele franceze vegetau (insä nici nu erau subventionate suficient), erau supuse cenzurii §i „observatiilor politice” (unele discipline noi se introduc dupä räzboiul din 1870-1871). Accesul cadrelor tinere se realiza, prin concurs, abia dupä 19006. Se cunosc cazuri de personalitäti universitäre liberale suspendate . In spatiul romänesc, intelectualii romäni din Transilvania §i Bucovina sunt prezenti, Tn numär mare §i peste munti, ca §i corp didactic, Tn diverse forme de Tnvätämänt (pänä la 49,7%), iar Tn secolul urmätor ajung sä constituie pänä la 72% din personalul didactic, Tn conditiile Tn care, dupä 1860 se modernizeazä educatia §i se adoptä standardele europene. Modelul intelectualilor transilväneni se constituise sub influentä germanä §i austriacä §i se extinde §i peste Carpati. Desigur cä au mai fost §i influente grece§ti, särbe§ti, bulgare, dar §i poloneze §i maghiare Tn §colile din la§i §i Bucure§ti.7 5Bogdan Murgescu, Románia §i Europa, Acumuläri §i decalaje 1500-2010, Ed. Polirom, 2010, pp. 148- 149 §i 151; Nie Bädescu, Sincronismul european §i cultura criticä romäneascä, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2003, pp. 171-175. 6N. Balotä, Exploräri in istoria universitätilor europene, in „Magazin istoric’’, Serie nouä, an XXXIII, nr. 12/1999, pp.33-38. 7Elena Siupiur,7/?e Tréning of intellectuality in south-east Europe during the 19 th Century,The Romanian Model,Tn ”AnuaruI Inst, de Istorie §i Arheologie A.D.Xenopol," la§i, XXXII/nr. 2/1980, pp. 474,479 §i 490. 65
