Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII din Cluj, instruit ín Olanda, dar §i cu Mistotfalusy Kiss Miklós. La Tg. Mure§, nobilul Samuel Teleki i§i organiza biblioteca pe model iluminist, ímprumutat ín Viena. Blajul, ca centru cultural avea legaturi prin Buda, cu Viena, cu Lembergul, spre nord, spre sud cu Thessalonikul, spre sud §i est cu la§i, Galati §i Bucure§ti. Biblioteca publicá a contelui Samuel von Bruckenthal avea bibliotecar vienez, continea §i incunabule §i manuscrise, ca §i fonduri particulare ale unor personalitati transilvänene. El ínsu§i a frecventat institutii din Halle §i Jena (§tiinte juridice, politice,filosofie §i teologie), mentinea legäturi cu cercurile intelectuale germane §i franceze ale vremii §i cu francmasoneria (era membru al logii berlineze), investiga, pe baza istoriografiei säse§ti §i istoria romänilor §i maghiarilor. Se intemeia “ Societatea filosoficeascä §i „Societas philohistorum Transilvaniae”.La Alba-lulia, prelatul romano-catolic Batthyány Ignác ínfiinta biblioteca ce-i poartä numele, incluzänd §i incunabule. Intentiona sä ínfiinteze о Academie de ßtiinte, functiona о tipografie, dar se fonda §i о „Societas Assiduorum” (Societate savantä). Importantä era §i Biblioteca Bethlen din Aiud, cu fond de carte bogát. Cärti importante de §tiinte, filosofie, istorie se íntálnesc ín toate acestea, la Buda se tipäreau, pe de altä parte, lucräri in maghiarä, slovenä, romána, särbo-croatä, bulgarä, greacä. ín comparatie cu Occidentul, Europa Central-Esticä s-а modernizat mai tärziu, structurile medievale se prelungesc pänä la 1850-1870, ponderea §i rolul orä§enimii in viata economicä §i polticä fiind la mare distantä in raport cu Apusul. Päturile cultivate, pänä la 1750-1800 influenteazä modest viata politicä a aristocratiei, iar absorbirea ideilor lluminismului se fäcea partial. Idealurile politice moderne se receptau cu intärziere §i datoritä rolului conservator impus de Bisericä §i monarhi, fapt ce explicä decalajele existente. Frecventarea §colilor §i universitätilor occidentale, interesül pentru insu§irea noutätilor promovate de reforme §i revolutii devin semnificative ín cazul generatiei luminist-pa§optiste §i contribuie la prima afirmare deschisá a orientárii spre Apus. Era importantä circulatia informatiei in efortul fäcut spre emancipare, dar §i in trezirea con§tiintei politice. Politica economicä a despotismului luminat din Ungaria §i Transilvania a contribuit decisiv la crearea unor adevärate retele de comunicare §i au promovat mici revolutii intelectuale, oamenii instruiti in universitäti au dat tonul in recuperarea distantelor care separä aceste zone de Europa Occidental. ín pofida diferentelor dintre ele, ín planul mentalitätilor, se räspändesc informatiile, cu caracter pragmatic, iar cei dintäi intelectuali care acordä importantä sunt teologii. Imperiul Habsburgilor a íncurajat emanciparea de sub servitudinea mentalitätilor medievale, prin legislatia pe care a promovat-o sub presiunea Aufklärungului german, asiguränd ridicarea nivelului de instruire. Prima alfabetizare a unui segment important al comunitätilor Europei danubiene s-а petrecut in anii despotismului luminat. Interventia normativá a statului austriac avea ca scop dezvoltarea clasei mijlocii §i a capitalismului, dezvoltarea in sens modern. ímpáratii austrieci acordau importantä ridicärii economice, dar §i supravegherii administrative a provinciilor, in contextui asigurärii integritätii statului. Controlau riguros mi§cärile demografice, dar aplicau §i regulile comerciale §i cele privind organizarea vietii ora§elor libere rege§ti, ca §i constante ale politicii Vienei. Interesül Habsburgilor era realizarea unui fei de con§tiintä austriacä, pentru a asigura siguranta §i siguranta imperiului. Germanizarea populatiei, in special a intelectualilor (in mäsura in care a fost posibilä), se extinde in tot secolul al XlX-lea. Imperiul propaga ideile reformiste privind dobändirea demnitätii colectivitätilor lingvistice §i religioase. Prin о ideologie iluministä cu un caracter mai special urmärea ridicarea nivelului cultural vizát, prin actiunea de influentare/ridicare de intelectuali a maselor de tärani., pentru 63
