Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Tudor Răţoi: La doi ani de la Marea Unire. Un miner din Abrud îi scrie Guvernatorului Bancii Naţionale a României
Marisia XXXVII román. Ar fi fost aceasta „un debu§eu destul de frumos” §i, pe loc, dacé s-ar fi pus Tn practicá propunerea, §oitu era convins cá s-ar fi putut stränge cel putin 50 de kg de aur. §oitu Ti márturisea guvernatorului cá le povestise minerilor despre faptele sale spre fölösül de ob§te §i, drept urmare, ace§tia TI Tnsärcinaserä sá le sustiná cauza Tn fata primului bancher al tárii astfel íncát el sá le fie salvatorul. Fusese trimisä chiar о telegramá, cu solicitarea de a li se spune la ce pret ar fi putut cumpära Banca Nationalä aurul Tn discutie, fatä de о ofertá fácutá Tn acest sens de mineri. Tn principiu, ace§tia ar fi dórit ca Banca Nationalä sá le hotárascá pretul aurului, oferindu-le conditii de schimb cél putin comparabile cu cele ale contrabandi§tilor. Schimbándu-§i aurul la un pret acceptabil, minerii ar fi fost stimulati sá-§i lucreze minele cu un avánt mai maré, Tncurajándu-i Tn aceastá directie §i pe cei care le lásaserá Tn párásire, „din cauza enormelor cheltuieli §i schimbului aurului neclarificat”. Ajuns la sfár§itul pledoariei, §oitu Tncheia cu rugámintea ca guvernatorul sá analizeze dacá propunerea fácutá putea fi de vreun fölös tárii, Tn caz afirmativ oferindu-se sá-l puná Tn legáturá cu minerii Tn§i§i, pentru lámuriri §i a se puné la dispozitia lui, iar de ar fi fost nevoie, putea sá viná chiar el, personal, la Bucure§ti, pentru a-i da „toate amánuntele pe larg §i ca sá sá poatá face cat mai repede Tnceputul schimbului de aur”. Nu §tim care au fost urmárile concrete ale acestei serisori. Se poate presupune Tnsá cá ea n-a adus schimbári Tn situatia categoriei socioprofesionale ale cáréi interese le promova. Este limpede, totu§i, cá ea era un simptom al nevoilor statului román de dupá 1918 §i cá, dacá acesta trebuia sá intre pe un fága§ normal, másurile Tn acest sens nu mai puteau Tntárzia prea múlt. latá mai jós textul integral al serisorii: Múlt Onorate Domnule Guvernator! Amintindu-mi ín fiecare clipá de marele sprijin §i bine ce mi-ati fácut, pe care nu am fost in stare nici pänä azi sá rásplátesc bunátatea dumneavoastrá; Nenorocirea decretului-lege care au oprit eliberarea permisului de explorare a minei m-au impiedecat la toatá lucrarea de la Perl§ani-Arge§; Nici pänä azi nu s-au clarificat acea lege, aceea§i soarte are §i о alté miná ее о am de cárbuni la Tasläu in judetul P. Neamt, stau adele la Ministerul de Industrie §i Comert. Dupá informatiunile ce le am, Legea Minelor ar fi in curs... nu pot sä fac nimic decät sä a§tept acea zi in care vä voi incuno§tinta §i pe dumneavoastrá! Dupä 12 ani de exil mä aflu acasä in Abrud in Ardeal, unde inainte de räzboi sä ocupau locuitorii in maré parte cu exploatarea minelor de aur. Azi se lucreazä mai mult mina statului din Ro§ia Montanä de längä Abrud: §i acolo rämäne foarte muH de dórit: lucrarea e pentru altii. Mai sunt alte mine de aur particulare, care s-ar lucra cu mai multä stäruintä, dar e lipsä de explosive §i de carbid, fiind enorm de scumpe. Afarä de aceasta nenorocirea e mai mare la vänzarea aurului, pe care prlve§te statuI §i pe romänll minieri. 301
