Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Tudor Răţoi: La doi ani de la Marea Unire. Un miner din Abrud îi scrie Guvernatorului Bancii Naţionale a României
Istorie mineritului, la mine din Peri§ani - Arge§ §i Tazläu - Neamt. Pentru prima, i se plängea lui Bibicescu de faptul cä, din cauza unui decret-lege1, i se blocase eliberarea permisului de explorare. La fei §i pentru cea de-а doua, о minä de cärbuni ale cärei acte se impotmoliserä la Ministerul Industriei §i Comertului. Situatia fiind aproape insolubilä, §oitu a§tepta cu sperantä adoptarea Légii minelor. Revenit acasä, acesta avea sä constate, Tnsä, о stare neprielnicä §i pentru minele din Ardeal, insiständ Tn mod special asupra celor de aur, din apropierea Abrudului. §oitu sublinia cä acolo erau deschise, dinainte de räzboi, exploatäri particulare, mineritul fiind о ocupatie de bazä a locuitorilor, Tnsä acestea nu mai functionau, din cauza lipsei explozibililor §i a carbidului, articole greu de procurat, din pricina scumpetei. Singura care mai lucra era mina statului de la Ro§ia Montanä, dar nici situatia ei nu pärea prea bunä, rezultatele activitätii sale fiind „pentru altii”. Marea nenorocire revelatä de cätre semnatarul scrisorii era cea cu sorginte in conditiile total nefavorabile producätorilor de aur la vänzarea acestuia, iar asemenea conditii priveau aproape in exclusivitate statui román §i pe minerii romäni. „De cánd ne gásim ín Románia Mare, minierii particulari nu au avut unde sä-§i schimbe aurul” - sublinia loan §oitu. Sub defuncta monarhie, in zonä functionase Cämara de stat, cu rol de bancá, la care toti minerii i§i vindeau aurul la preturi conforme calitätii acestuia, „dupä carate”. Dupä räzboi, din päcate, „conducätorii tärii nu s-au interesat de aproape de aceastä bancä” §i nici n-au preluat Cämara de stat/Cämara de schimb, care functiona in subordinea Directiunii Generale a Minei statului din Abrud. In imprejurärile respective - administratia fiind maghiarä §i räu voitoare la adresa statului román - aurul nu putea fi schimbat decät in conditii cu totul nefavorabile, la un pret mic in raport cu scumpetea de dupä räzboi, 12 lei gramul de aur de 16 carate, plus un bonus de cäte 1 leu de fiecare carat pänä la 22. Politica administratiei urmärea ca, de vreme ce schimbul aurului era inacceptabil la pretul mentionat, producätorii sä-l vändä contrabandi§tilor unguri, la preturi mai avantajoase, dupä care ace§tia il treceau in Ungaria. Ceea ce s-a §i íntámplat §i loan §oitu ü scria guvernatorului BNR cum pe aceastä cale sute de kilograme de aur ajunseserä in statul vecin, in schimbul lui in Románia ajungänd coroanele de härtie maghiare, care „ne-au säräcit” §i „valuta leului romänesc”. Cum minerii romänii se aflau in situatia de a sta cu aurul in buzunar §i a räbda de „foame längä el ne§tiind ce sä facä”, §oitu ii propunea lui Bibicescu sä facä incä о faptä de paradigmä §i, cu concursui Bäncii Nationale, sä infiinteze in Abrud о bancä de schimb cu autorizatia statului, ajutändu-i pe mineri sä-§i vändä produsul muncii la un pret decent, iar tranzactia sä fie §i ín folosul statului 1 in perioada imediat postbelicä, s-au adoptat trei decrete-legi Tn materie minierä, respectiv Decretul-Iege pentru interzicerea de concesiuni miniere (din 12 iunie 1919), Decretul-Iege pentru interziceri de tranzactii §i cesiuni (din 10 octombrie 1919) §i Decretul-Iege pentru interzicerea concesiunilor (din 16 iunie 1920) - vezi Repertoriu General Alfabetic al tuturor codurilor, legilor, decretelor-legi, conventluni, decrete, regulamente etc., 1 ianuarie 1860 - 1 ianuarie 1940 (publicate Tn Monitorul Oficial, Colectia Hamangiu, Consiliul Legislativ §i Tn alte colectiuni similare), íntocmit de prof. George Alexianu, II, M-Z, Monitorul Oficial §i Imprimeriile Statului Imprimeria centralä, Bucure§ti, 1941, p. 968. 300
