Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Tudor Răţoi: La doi ani de la Marea Unire. Un miner din Abrud îi scrie Guvernatorului Bancii Naţionale a României
Marisia XXXVII La doi ani de Ia Marea Unire. Un miner din Abrud Ti serie Guvernatorului Bancii Nationale a Romäniei Tudor RÄTOI* j Two years after the Great Union. A miner from Abrud writes to the Governor of the National Bank of Romania Summary The author draws attention to a document of double significance: one in itself, another symbolic, being issued from not even two years since the Great Union, at a time when many people in the new provinces of the country had begun to claim that the new state would confirm their hopes and expectations, giving them sustainable development conditions and opportunities, not just promises. In this case, a character named loan§oitu, from Abrud, Alba Infehoarä County, wrote to the governor of the National Bank on 14 September 1920 about a problem of great importance for the inhabitants of the area and not only for them, the capitalization of gold. Supunem atentiei, Tn cele ce urmeazá, un document cu dublä semnificatie, una Tn sine, alta simbolicä, fiind emis la nici doi ani de la Marea Unire, Tntr-un moment in care multi locuitori din provinciile noi ale tärii incepuserä - §i pe bunä dreptate - sä pretindä ca noul stat sä le confirme sperantele §i a§teptärile, oferindu-le conditii §i oportunitäti viabile de dezvoltare, nu doar promisiuni. In cazul ce-l infäti§äm, un personaj cu numele loan §oitu, din Abrud - sat, judetul Alba Inferioarä, íi scria la 14 septembrie 1920 guvernatorului Bäncii Nationale despre о problemä de mare insemnätate pentru locuitorii zonei, insä, dupä cum vom vedea, nu numai pentru ei, date fiindu-i conotatiile mai ample pentru starea de spirit §i realitätile din statui román national intregitín 1918. Din scrisoare rezultä, mai intäi, cä loan §oitu, revenise acasä, in Abrud, in anul 1920, dupä 12 ani de exil, in care se aflase din motive neexplicate dar subintelese. Foarte probabil, exilul se consumase in Vechea Romänie, unde intr-o imprejurare oarecare avusese ocazia sä-l cunoascä §i sä primeascä ajutorul guvernatorului Bäncii Nationale. ín acel moment aceastä functie era exercitatä de cätre I G. Bibicescu. Acesta era in serviciul Bäncii Nationale din anul 1895, chemat ca director de Eugeniu Carada, pentru ca in 1914 sä devinä vieeguvernator, iar in decembrie 1916 guvernator. Continuändu-§i mandatul din fruntea Bäncii §i dupä räzboi, Bibicescu a trecut repede la infiintarea agentiilor acesteia in Transilvania, Banat, Basarabia §i Bucovina, a avut in atentie unificarea monetarä, revigorarea capitalului bancar seeätuit de räzboi §i promovarea unei politici ce viza refacerea economicä a tärii. in 1921, §i-a incheiat mandatul in fruntea bäncii, iar in acela§i an actionarii l-au ales guvernator de onoare. Este contextui in care i-a scris loan §oitu. Scrisoarea lui din septembrie 1920 cätre guvernator reprezintä intr-un fei expresia främäntärilor §i incercärilor la care era supusä societatea romäneascä intregitä cu doar aproape doi ani mai inainte. Din scrisoare se desprinde cä in timpul §ederii in Vechil Regat, §oitu se implicase ín afaceri din domeniul * Conf. univ. dr. la Universitatea din Craiova 299
