Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)

Olimpiu Manuel Glodarenco: Acţiunile navale desfăşurate pe timpul Războiului de Independenţă American

Marisia XXXVII

Metoda lui Graves urma foarte exact doctrina ortodoxa traditionalä, conducánd la un rezultat invariabil. Cum flota atacantá se afla oblic Tn linie de §ir, avangarda a ínceput, ín mod normal, sä tragä, färä sä fie sprijinitä de restul flotei. Graves a transmis semnalul de angajare de la distantä micä, unghiul a devenit mai ascutit §i, in Tncercarea de a stränge linia, mai multe nave engleze s-au nimerit una längä alta §i, prin urmare, au fost mascate de focul propriei artilerii. Tn acest timp, ariergarda, formatä din 7 nave de linie aflate sub comanda lui Hood, continua sä se mentinä ín linie de ?ir §i nu a intrat, deloc, ín luptä. Graves a semnalizat corect ca navele sä se lupte de la distantä micä, dar Hood a crezut cä semnalul care stabilea linia de §ir era, de asemenea, valabil, atäta timp cät ordinul de luptä de la micä distantä fusese repetat. Tn acest moment, acesta a läsat ca evenimentele sä se desfä§oare de la sine. Dar, cum §i francezii läsaserä ca lucrurile sä se petreacä nestingherite, Hood nu a contribuit cu nimic la luptä. Bätälia a luat sfär§it odatä cu apusul soarelui. Englezii au avut 90 de morti §i 246 de räniti, iar francezii au avut 200 de oameni sco§i din luptä. Mai multe nave britanice au fost serios avariate iar una, care era pe punctui de a se scufunda, a fost incendiatä.

Cele douä flöte au continuat sä se deplaseze spre est, pe drumuri paralele, la distantä de trei mile una de cealaltä. Timp de cinci ore, acestea au manevrat färä sä angajeze lupta. Graves avusese, in prima zi, destule avarii pentru a evita lupta, iar de Grasse era satisfäcut cä fusese läsat in pace. Graves avea, de asemenea, posibilitatea sä intoarcä de drum §i sä pätrundä in golf, unde ar fi putut ocupa о pozitie de pe care nu ar fi putut fi scos, indeplinindu-§i, astfei, misiunea de a bloca intrarea ín golful Chesapeake. Dar, se pare cä aceastä idee nu era pe placui lui. De Grasse, care pusese in pericol campania lui Washington, manevränd prea departe de intrarea in golf, a pätruns, in sfär§it, pe 11 septembrie, gäsind escadra de la Newport sositä in sigurantä, cu о zi inainte.

Cänd Graves a realizat cä flota francezä continea, acum, 36 de nave de räzboi, a §tiut cä pierduse orice sperantä de a puné stäpänire pe golf §i a plecat spre New York, abandonändu-l pe Cornwallis. Peste о lunä, pe 19 octombrie, Cornwallis a capitulat, epuizändu-se, astfei, ultima §ansä ca rebeliunea coloniilor americane sä fie inäbu§itä.

Aceastä bätälie, numitä de la Chesapeake sau de la Linnhaven, nu a fost plasatä in perspectiva ei istoricä veritabilä decät in epoca contemporanä, mai mult pentru cä a fost destul de lipsitä de vigoare, dar a avut efecte ulterioare foarte importante deoarece reprezintä un exemplu semnificativ al influentei puterii maritime asupra unei campanii de räzboi. Tn momentul crizei revolutiei americane, marina de räzboi francezä, intrerupänd comunicatiile maritime britanice, a avut un rol decisivin räzboi.

E§ecul britanicilor a fost determinat de atitudinea comandantului §ef §i de metoda eronatä de a executa un atac bazat pe “Instructiunile de luptä”. De asemenea, este necesar sä se sublinieze vina lui Hood, care nu §i-a indeplinit misiunea de а-l sprijini pe superiorul säu.

De§i räzboiul a fost, practic, reglat prin e§ecul de la Yorktown, a mai trecut un an pänä sä se incheie. §i, in acest ultim an a avut loc о bätälie navalä faimoasä care а avut un rol important in stabilirea suprematiei navale britanice in Antiié §i care a scos in evidentä о tacticä navalä radical diferitä fatä de cutumele vremii.

23