Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Olimpiu Manuel Glodarenco: Acţiunile navale desfăşurate pe timpul Războiului de Independenţă American
Is torié ín primävara anului 1782, Rodney a revenit ín Antiié, luänd comanda fortelor din aceea zóna geograficá, succedändu-i lui Hood care a continuat sä conducä о escadrä. Baza britanicä de operatiuni se afla íntr-un golf din Large Island, Santa Lucia. De Grasse se afla la Fort Royal din Martinica, a§teptänd sä transporte trupe la Santo Domingo, unde se adunau alte trupe §i nave. De la Santo Domingo, de Grasse trebuia sä se Tntälneascä cu fortele spaniole care veneau din Cuba §i sä declan^eze un atac asupra Jamaicái. Misiunea lui Rodney consta in faptul cä trebuia sä facä tot posibilul ca acest plan sä e§ueze. Pe timpul perioadei de pregätire, fiecare dintre cei doi adversari a primit íntáriri. Cele britanice au fost atät de importante, incät i-au oferit lui Rodney о superioritate evidentä; navele lor erau foarte puternice, avänd cinci punti, fatä de francezi care aveau doar о astfei de navä, §i detineau 200 de tunuri in plus. De asemenea, aveau superioritate de vitezä, deoarece erau numeroase nave cu corpul dublat prin ínveli§ de cupru. Mai mult decät atät, nu aveau Probleme ín a proteja vreun convoi, fatä de amiralul francez, a cärui principalä misiune ea tocmai aceasta. Astfel, in cazul unei bätälii, balanta puterii inclina de partea britanicä20. Bätälia de la Les Saintes21ín dimineata zilei de 8 aprilie, fregata englezä aflatä in supraveghere in fata ora§ului Port Royal a descoperit pe francezi §i a plecat sä anunte vestea la Santa Lucia. Rodney a ridicat imediat ancora gändindu-se, pe bunä dreptate, cä de Grasse naviga spre Santo Domingo pentru a se debarasa, pe cät posibil, de convoaiele sale, conducändu-le cät mai rapid posibil. A doua zi, ín zori, a descoperit flota francezä in largul coastei occidentale a insulei Dominica. La apropierea flotei britanice, de Grasse a semnalizat navelor de transport sä se indrepte spre nordvest, in timp ce el manevra flota pe un drum care ducea in §enalul dintre Guadelupa §i insulele Saintes. Cum flota englezä urmärea, in mod evident, pe cea francezä, aceastä manevrä trebuia sä permitä convoiului sä scape. ín cursui urmäririi, Hood cu avangarda britanicä, compusä din 9 nave de linie, a luat un avans fatä de restul flotei, oferind о ocazie tentantä francezilor, care il puteau ataca cu forte superioare. Dacä de Grasse sesiza aceastä ocazie, ar fi putut sä ii dea lui Rodney о loviturä puternicä §i sä restabileascä echilibrul de putere. Dar, §i de aceastä datä, deciziile lui au fost influentate de spiritul defensiv al doctrinei franceze, ratänd, astfei, §ansa care i-a fost oferitä. Väntul slab §i marea calmä au fäcut ca cele douä flöte sä pluteascä in derivä о zi intreagä. Pe 11, de Grasse a incercat sä treacä pasajul cu flota sa, trägänd cu artileria dintr-un bord dar, chiar in momentul in care §i-ar fi atins obiectivul, a zárit unele dintre navele sale departe spre vest, fiind in pericol de a fi capturate. Pentru a le salva, a abandonat drumul sáu §i s-а inapoiat in §enal. ín dimineata zilei de 12 aprilie 1782, cele douä flöte rivale au fost atät de aproape incät francezii nu au mai putut evita lupta. Englezii au manevrat direct spre ei, iar Rodney a semnalizat navelor sale sä angajeze lupta sub vänt. Cänd cele douä linii au ajuns la distantä micä, nava din capul formatiei engleze a girat astfei incät sä ajungä pe un drum paralel dar de sens opus fatä de dispozitivul francez, astfei cä cele douä flöte au schimbat bordul. 20llie Manole, loan Damaschin, Anatolie Zemba, op. cit., pp. 177-178. 21Eric Grove (editor in chief), op. cit., pp. 89-94. 24
