Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Olimpiu Manuel Glodarenco: Acţiunile navale desfăşurate pe timpul Războiului de Independenţă American
Istorie preferinta sa de a executa operatiuni ín baia de la Chesapeake. Prin urmare, de Grasse a trimis fregata care Ti adusese corespondenta cu räspunsul cä intentiona sä se índrepte spre Chesapeake18, apói a luat másuri judicioase de a transporta trupele pe care le avea cu toate navele de care dispunea §i a trecut prin §enalul putin frecventat de la Old Bahama pentru a-§i ascunde intentiile. Bätälia navalä de la Chesapeake Bay19Pe 30 august 1781, de Grasse a ancorat ín baia de la Linn Haven, chiar ín interiorul capurilor de la Chesapeak, cu 28 de nave de linie. Cele douä fregate engleze de supraveghere se aflau, in mod stupid, la ancorä in interiorul golfului; una dintre ele a fost capturatä, iar cealaltä a fost vänatä in interiorul räului York. Astfel, de Grasse §i-a debarcat trupele, care au reprezentat о intärire substantial a fortelor lui Lafayette, care se gäsea in fata lui Cornwallis. ín acela§i timp, Washington mär§äluia spre sud pentru a se intalni cu Lafayette, §i au fost date ordine micii escadre franceze de la Newport sä facä jonctiunea cu de Grasse, cu artileria de asediu necesarä operatiunilor impotriva ora§ului Yorktown. Fortele disponibile convergeau spre Cornwallis cu о superioritate numericä evidentä; singura cale pe care putea primi aprovizionäri §i intäriri era calea märii. Tótul depindea de fortarea, de cätre englezi, a inträrii de la Chesapeake. Hood, cu 14 nave de linie, l-а urmärit pe de Grasse §i a intrat in golful Chesapeake la frei zile dupä sosirea flotei franceze. Amiralul englez nu a descoperit pe francezi §i s-а indreptat spre New York pentru a se intälni cu amiralul Graves care, fiind mai in värstä, a luat comanda celor douä escadre reunite. Graves a plecat, din nou, spre Chesapeake, speränd sä elimine, pe drum, escadra inamicä care naviga din Newport, deoarece aveau aceea§i destinatie. Pe 5 septembrie, cänd a ajuns la intrarea in Chesapeake, l-а gäsit pe de Grasse päzind §enalul cu 24 de nave de linie; alte 4 fuseserä deta§ate sä blocheze estuarele räurilor James §i York. Graves nu dispunea decät de 19 nave pentru a se opune inamicului, dar nu a avut nicio ezitare in a angaja lupta. Pentru de Grasse existau douä solutii. Prima era sä rämänä pe loc iar, a doua, sä tinä ocupatä flota englezä cät mai departe in larg pentru a putea permite micii escadre din Newport sä intre in golf. Evident, el trebuia sä asigure indeplinirea acestor douä objective, realizänd о victorie decisivä asupra flotei britanice dar, din pácate, ideile sale nu erau conforme cu doctrina navalä francezä. Intrarea de la Chesapeake Bay se afla la zece mile in larg, dar pasa principalä se gäsea intre capul Henry, care este la sud, §i un banc numit Middle Ground, situat la trei mile spre nord de acest cap. Dimineata, englezii au luat drum drept spre aceastä pasä, iar francezii, profitänd de mareea descrescätoare din mijlocul golfului, au luat, treptat, dispozitiv de luptä in linie de §ir, urmänd sä iasä in plinä mare. Cum navele franceze trebuiau sä execute mai multe manevre pentru a dubia capul Henry, au ie§it mult dispersate, fapt care i-a oferit lui Graves о §ansä de а ataca, dar pe care nu a §tiut sä о aprecieze. Din conträ, el a plecat spre larg, luänd drum est, paralei cu de Grasse, pästränd pozitia fatä de vänt. Cänd cele douä linii s-au aflat la distantä micä una fatä de cealaltä,Graves s-а gräbit sä atace. 18ibidem. 19llie Manole, loan Damaschin, Anatolie Zemba, Confruntäri navale, vol. 1, pp. 172-176. 22
