Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Iulian Stelian Boţoghină: Cronica faptelor Misiunii militare romăne pentru repatrierea prizonierilor din Regatul Sârbo-Croato-Sloven
Istorie Misiunii militare románé pentru repatrierea prizonierilor de räzboi, avánd ín „chestiunea Banatului” cheia decriptärii acestor raporturi* 1. Prin urmare, pe 16 septembrie 1919, generálul Rä§canu transmitea normele dupä care avea sä lucreze Comisiunea de repatrierea prizonierilor din Serbia2. Astfel, in primul ränd Comisiunea trebuia sä stabileascä numärul total al prizonierilor romäni aflati ín Serbia, intocmind liste separate pentru prizonierii romäni din Regat, dintre cei pe care trupele de ocupatie i-au incadrat in batalioanele de lucru §i i-au dús pe frontul macedonean. Numärul §i räspändirea acestor prizonieri trebuia stabilit cät mai exact, pentru a se initia demersurile necesare urgentei repatrieri, mai ales pentru cei care fuseserä pedepsiti §i suferiserä condamnäri. Pentru a se elimina cre§terea costurile cu repatrierea, Comisiunea urma sä concentreze Ia un loc toti prizonierii identificati pe teritoriul statului vecin. In locul de adunare, prizonierii aveau sä fie bine echipati §i hräniti, iar cänd se constata cä nu ar mai fi altii, ei aveau sä fie porniti cätre tarä, asigurändu-li-se hrana. О atentie deosebitä trebuia sä se acorde prizonierilor bolnavi, care trebuiau grupati íntre cei transportabili, repatriabili cu trenuri sanitäre §i cei aflati ín imposibilitatea sä suporte drumul pänä acasä. Pentru ace§tia din urmä, nevoiti sä rämänä in spitale, ofiterii romäni trebuiau sä ia toate mäsurile necesare §i sä se asigurä cä beneficiazä de cele mai multumitoare ingrijiri. Pentru asta, aveau sä delege unul sau mai multi medici dintre prizonieri, care aveau sä se repatrieze odatä cu ultimii prizonieri bolnavi. Drumul §i modul de repatriere avea sä se stabileascä de comun acord cu guvernul särb. Cum transportul in tarä urma sä se facä pe calea feratä, ofiterii romäni au primit ordin de a stabili de comun acord cu autoritäre särbe detaliile curselor, raportänd la timp ce posibilitäti aveau, la ce se angajau §i ce erau in imposibilitatea de a indeplini. Pentru executarea misiunii, Comisiunea trebuia ca in primul ränd sä se adreseze autoritätilor särbe. In situatia in care sprijinul guvernului särb nu ar fi fost indeajuns pentru indeplinirea intocmai a misiunii, ofiterii romäni au primit instructiuni de a accesa fondurile financiare pe care le aveau la dispozitie. De asemenea, ca foarte important a fost considerat contactui cu misiunile militare ale aliatilor, ofiterii Comisiunii fiind indrumati sä se adreseze acestora Doctor in istorie, expert arhivist la Centrul de Studii §i Pástrare a Arhivelor Militare Istorice. 1Vezi pe larg René Pinon, La réconstruction de /’Europe politique, Perrin, Paris, 1920; Ion Clopotel, Revolutia din 1918 §i unirea Ardealului cu Romania, Editura Revistei „Societatea de mäine”, Cluj, 1926; George Välsan, Romänii din Serbia. Conferintä tinutä la 10 martié 1928, in Romänii din Timoc, „Bucovina”, Bucure§ti; Nicolae llie§iu, Timi§oara. Monografie istoricä, vol. I, Tipográfia G. Mathieu, Timisoara, 1943; George Cipäianu, Gheorghe lancu, Nouvelles contributions concernant I’installation de /'administration roumaine dans le Banat, in „Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie Cluj-Napoca”, XXVII, 1985-1986; Gh. I. Oancea, Unirea din 1918. Contributii bänätene (1848-1918), Timisoara, 1988; Radu Päiu§an, Mi§carea nationals din Banat §i Marea Unire, Editura de Vest, Timi§oara, 1993; Tatiana Dutu, Situatia Banatului la sfär§itul primului räzboi mondial 1918-1920, in „Revista istoricä”, serie nouä, VII, nr. 3-4, 1996; Dan Lazár, Romania §i lugoslavia in primul deceniu interbelic, Editura Universität» „Alexandru loan Cuza”, la§i; Robert Stánciugel, Bánátul la inceputul secolului XX. Aspecte geo-politice romäno-iugoslave, Editura DC Promotions, Bucure§ti, 2005. 2Arhivele Militare Románé, fond Ministerul de Räzboi, Serviciul Statistic, dosar 2959, f. 172. 212
