Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Iulian Stelian Boţoghină: Cronica faptelor Misiunii militare romăne pentru repatrierea prizonierilor din Regatul Sârbo-Croato-Sloven
Marisia XXXVII pentru fi sustinuti ín raporturile cu autoritäre sárbe. De altfel, relatiile cu misiunile militare ale puterilor aliate §i asociate prezente la Belgrad au fost tratate cu maxima atentie. ín acest sens, ofiterii románi au primit instructiuni precise ca la sosirea ín capitala regatului vecin sä se prezinte, sä expunä scopul misiunii §i sä intretinä relatii ce implicau statutul de aliat, tótul pentru a obtine sprijinul necesar pentru repatrierea prizonierilor §i a mormintelor romänilor bätuti de soarta. О altä institute importantä pentru executarea misiunii a fost Crucea Ro§ie, a§a cä erau prioritare buna colaborare §i intrajutorare cu misiunile aliate de Cruce Ro§ie. Concomitent, ofiterii romäni aveau sä identifice romänii decedati in prizonierat §i locurile de inhumare, pentru care trebuia sä intocmeascä tabele §i sä obtinä extractele de deces, care sä fie remise familiilor, ín taré. Odatä identificate, ofiterii trebuiau sä se ocupe ca mormintele prizonierilor romäni sä fie ingrijite potrivit conventiilor internationale in vigoare. Despre morminte, la Ministerul de Räzboi se §tia cä prizonierii romäni decedati au fost inhumati in cimitirele din Semedria, Nis, Valievo, Gradsko, Dienovo etc. Foarte important era ca pre§edintele Comisiunii sä stäruiascä §i sä obtinä angajamentul guvernului särb de a ingriji mormintele, conform articolelor 225 §i226 din Tratatul de pace semnat cu Germania. Concomitent, Comisiunea avea datoria sä identifice, sä strängä §i sä inventarieze toate relicvele prizonierilor §i ale celor decedati, pe care apoi sä le expedieze in tarä Ministerului de Räzboi. ín atributiunile Comisiunii intrau atät prizonierii de räzboi, cät §i supu§ii romäni civili, internati sau liberi,care doreau repatrierea ín Románia Mare. In sfär§it, ultima pe lista instructiunilor era dispozitia de a cerceta, a gäsi §i a obtine arhivele lagärelor de internare Nis §i Semedria, lagäre in care fuseserä inchi§i cei mai multi dintre prizonierii romäni din Regat. Mai cu seamä Semedria, care fusese lagär §i inchisoare, unde romänii fuseserä supu§i unui crunt tratament concentrationar. Pentru executarea acestei misiuni, Comisiunea primise un termen de cel mult 60 zile, adicä data raportului final fusese stabilitä la 16 noiembrie 19193. La 23 septembrie 1919, generálul Rä§canu a semnat pentru Secretariatul General al Ministerului de Räzboi ordinul cätre Misiunea Militarä romána din Serbia, prin care aräta mäsurile necesar a fi luate pentru ingrijirea mormintelor soldatilor romäni care cäzuserä pe teritoriul särb4. Astfel, s-а dórit ca la fiecare mormänt sä se punä о cruce de piaträ, pe care sä se aplice о placä de alamä cu datele care se cuno§teau despre respectiva persoanä, cät §i о cocardä tricolorä din tablä. Zona de inhumare a romänilor se dorea sä fie parcelatä, marcatä prin plantatii §i imprejmuitä. Membrii Misiunii aveau datoria sä fotografieze §i sä facä schitele cimitirului, marcänd mormintele militarilor romäni, imortalizändu-le §i pe peliculä §i sä intocmeascä tabele cu räposatii. Totodatä se ordona ca in cimitirele mai mari sä se ridice monumente in memoria eroilor romäni pieriti §i inhumati pe meleaguri sträine. 3Ibidem, f. 172. 4Ibidem, f. 171. 213
