Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Olimpiu Manuel Glodarenco: Acţiunile navale desfăşurate pe timpul Războiului de Independenţă American
lstorie §i, о propunere ulterioarä de a ataca Liverpool, s-а transformat, de asemenea, intr-o micä crucierä de distrugere a comertului materializatä admirabil de Paul Jones de la bordul navei SERAPIS. ín orice caz, marina de räzboi francezä, ín íntregime, a fost introdusä ín ecuatie contra marínéi de räzboi britanice, §i acest fapt a contat foarte múlt pentru independenta Statelor Unite, deoarece oamenii §i munitiile au putut sä soseascä constant de pe continentul european §i, intr-o ocazie importantä, in bätälia de la capul Henry, flota francezä a jucat un rol decisiv prin victoria cä§tigatä. Dar, in multe alte ocazii, aceasta a e§uat lamentabil datoritä lipsei unui plan strategic bine stabilit §i a lipsei de energie §i a initiativei amiralului comandant4. Este bine de subliniat faptul cä marina de räzboi francezä fäcuse progrese dupä Räzboiul de §apte Ani, astfei cä, in 1778, cuprindea 80 de nave de linie excelente. Un an mai tärziu, Spania s-а aläturat cu incä 60 de astfei de nave. Dar, Anglia incepuse räzboiul cu 150 de nave; prin urmare, chiar dacä personalul marinelor francezä §i spaniolä ar fi actionat cu energia §i devotamentul asemänätoare marinarilor britanici, acestea erau in inferioritate numericä, mai ales cä flotele aliate erau divizate in porturile proprii §i nu erau conduse de un comandament unificat. Dar, marinarii spanioli §i francezi erau mult inferiori fatä de cei britanici. Valoarea marínéi spaniole a fost aproape nulä de la inceput, iartoti ofiterii francezi erau de origine nobilä din nähere. Aristocratia englezä a furnizat §i ea ofiteri de marinä dar, in marina francezä, considerentele de rang social primau fatä de capacitatea oamenilor, ceea ce nu se intämpla in marina britanicä. Prin urmare disciplina, acest principiu al subordonärii animat de spiritul de echipä, läsa de dórit ín flota francezä. Cäpitanii erau individual^ §i preocupati mai ales de propriile prerogative decät de succesul in ansamblul säu. Aceastä situatie este subliniatä foarte pregnant de atitudinea cäpitanilor aflati in subordinea amiralului Pierre André de Suffren5, in Óceánul Indian, géniül comandantului fiind constant subminat de reaua vointä a subordonatilor. Tn sfär§it, din punct de vedere tactic, francezii au avut parte de о teorie complet gre§itä, aceea de a se concentra pe apärare §i a evita actiunile decisive, de a-§i conserva flota in detrimentul riscului de a obtine victoria. Astfel, in pofida capacitätii de manevrä deosebite a navelor, a faptului cä erau cele mai bűne nave din lume, a avantajului privind semnalizarea, aceastä eroare fatalá de principiu i-a ímpiedicat sä speculeze avantajele de moment §i, in final, a dús la ínfrángere6. Este, de asemenea, evident cä puterea maritimä a Frantei §i Spaniei nu erau la fel de redutabile precum cea a Marii Britanii dacä acesta din urmá ar fi actionat pe baza unei strategii convenabile, altfel spus dacä ar fi blocat flotele adverse in porturi, de la Brest la Cadix. Aceastä tacticä ar fi asigurat nave pentru aprovizionarea armatelor din America §i pentru urmárirea corsarilor francezi §i americani, dar §i pentru atingerea obiectivului principal, acéla de a ímpiedica sosirea escadrelor cu trupe franceze pe teatrul de räzboi american. Deoarece nu a urmat aceastä manierä de actiune, guvernul 4William Oliver Stevens, Allan Westcott, Sea Power. Histoire de la puissance maritime de l’antiquite a nos jours, Payot, Paris, 1937, pp. 211-212. 5Alfred Thayer, Mahan, The Influence of Sea Power Upon History 1660-1783, Little, Brown and Company, p. 433. 6William Oliver Stevens, Allan Westcott, op. cit., pp. 212-213. 18
