Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Alexandru Porţeanu: Secretizarea ermetică a pregătirilor intrării României în Război (august 1915)
Marisia XXXVII * * * Cunoa§terea pregätirilor Tncheierii perioadei neutralitätii §i inträrii Romäniei in räzboi fac necesarä cunoa§terea caracteristicilor susmentionate ale neutralitätii.» Pentru Romania, múlt mai important decät caracteristicile neutralitätii, chiar decät intregul räzboi mondial, era vitalä §i obligatorie asigurarea secretului desävär§it al pregätirilor inträrii sale Tn räzboi. Societatea romäneascä nu era un mediu prea propice asigurärii unor astfei de secrete. ín cazul céléi mai mici “transpiräri” asupra acestor pregätiri, armatele imperiale inamice puteau ajunge la Bucure§ti in doar cäteva ore. Mäsurile exceptional luate de Románia §i de Alianti pentru garantarea desävär§itä a acestor secrete nu sunt Tncä relevate in suficientä masurä in bibliográfia domeniului. Din iulie 1914 §i pänä la inceputul lunii iunie 1916, Románia a asigurat functionarea eficientä a statutului ei de neutralitate, prin mentinerea echidistantei relative §i a echilibriului necesar intre cele douä tabere beligerante. Totodatä, erau inevitabile §i tatonärile permanente, directe §i indirecte ale acestora, atät ca sondaje informative, cät §i ca tentative de negocieri pe teme punctuale, in care interesül primordial era cel economic. Dinamica raporturilor de fortä era fluctuantä §i imprevizibilä, intr-un joc atät de complex care antrena in multiplele sale modalitäti de actiune, de regulä, pe toti cei trei actori. ín cadrul acestuia, Románia a trebuit sä facä concesii alternative celor doi parteneri, atät spre a putea mentine echilibrul, cät §i spre a-§i prezerva о dozä minimä a propriilor sale libertäti de actiune. Pericolele pändeau insä permanent, la tot pásul, din toate directiile. Partenerii se suspectau reciproc, nemultumirile §i repro§urile erau frecvente. Istoricului ii este necesarä cunoa§terea §i intelegerea in profunzime a acestor realitäti, complexitäti sau complicatii in desfä§urarea respectivelor actiuni. Superficialitatea examinärii acestora se resimte adesea in istoriografia domeniului, fiind chiar amplificatä in cazul unor abordäri cu tentä politicä, partizanä. Cäteva lucräri din “obsedantul deceniu” de la inceputurile regimului comunist in Románia, ajungeau chiar pänä la exacerbarea criticii politicienilor “burghezo-mo§ierimii” pentru negocierile intense din anii neutralitätii, puse in primul ränd pe seama unui afacerism veros, ajungänd in unele cazuri chiar pänä la invinuiri de trädare nationalä. Complexitatea acestor situatii a atins cotele maxime ín a doua jumätate a anului 1915, in conditiile interactionärilor tot mai intense din planurile politico-militare de ansamblu sau sectoriale, internationale sau interne (de exemplu cre§terea presiunii opiniei publice interne pentru intrarea Romäniei in räzboi). ín istoria primului räzboi mondial, anul 1916 a inregistrat ca evenimente de prim plan marea bätälie de la Verdun, care a cuprins cea mai mare parte a anului §i s-а sóidat cu 700.000 victime; al doilea eveniment major al anului 1916 a fost intrarea Romäniei in räzboi. ín continuare, anul 1917 a fost dominat de ie§irea Rusiei din räzboi, fapt ce a lásat descoperit in intregime frontul estic, precum §i de impiedecarea ofensivei germane la Märä§e§ti. Intensificarea evenimentelor militare prevestea apropierea incheierii neutralitätii Romäniei. Negocierile multiple §i multilaterale, predominant economice, cu cele douä tabere beligerante aveau a se transfera §i concentra 203
