Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Alexandru Porţeanu: Secretizarea ermetică a pregătirilor intrării României în Război (august 1915)
Istorie pe temele politice §i militare ce dominau perspectiva aderärii Romäniei la Antantä. Probabilitatea tot mai mare a inträrii Romäniei ín räzboi de partea Antantéi era apreciatä Tn mod realist de diplomatia Puterilor Centrale, Tndeosebi de cea austro-ungarä, vizatä Tn mod direct de ipoteza Tncheierii neutralitätii románé. Cel mai bun diplomat al Imperiului habsburgic, ministrul de externe, contele Ottokar Czernin, a fost deta§at (aparent retrogradat) ca Ministru Plenipotentiar la Bucure§ti, cu sejururi frecvente §i prelungite la Sinaia, Tn vederea unor convorbiri cát mai ample cu Regele Ferdinand. Pentru Romania, apropierea acestor perspective a creiat probleme noi, destul de complicate, care au determinat cäutarea unor noi solutii §i metode, cu ezitäri §i conditionäri riscante. Negocierile cu Antanta urmau a se concentra pe problemele deloc simple ale clarificärii conditiilor politice §i militare pentru angajarea Romäniei Tn räzboi. Pe parcursul desfä§urärii acestor negocieri, pozitia Romäniei §i interesül unor aliati din Antantä riscau sä se atenueze. Locul acestor negocieri nu putea fi nicidecum Bucure§tiul, din cauza expunerii sale ridicate la pericolele spionajului atotcuprinzätor. Locul ideal al acestor tratative, Parisul, nu putea fi luat nici el Tn calcul, din cauza multiplelor linii ale fronturilor räzboiului mondial, ce cuprindeau Tn Tntregime Tntinsul spatiu dintre Románia §i Franta. Tn aceste conditii, ultimul §i singurul loc posibil rämänea Petrogradul, capitala Rusiei tariste, Tn conditiile Tn care Románia era obligatä sä pästreze rezerve tactice notabile, bazate pe experientele istorice dureroase ale relatiilor romäno-ruse. Deliberärile §i referirile la aceste perspective au avut un caracter neformalizat pe aproape Tntreaga duratä a neutralitätii, rämänänd Tn stadiul de tatonäri informative sau de analize ipotetice. Majoritatea evocärii lor provin din surse indirecte. Prin Tnsä§i pozitia ei, Románia era obligatä sä pästreze, cel putin aparent, distantarea cea mai accentuatä fatä de orice termen sau factori ai acestor teme. Presiunea era Tnsä resimtitä ca fiind Tn cre§tere la Tnceputul lunii iunie 1916, ea venind din partea viitorilor Aliati, din interesele fundamentale ale acestora, fatä de care pregätirile necesare Romäniei nu indicau Tncä un nivel satisfäcätor spre a putea deveni operative. Formularea Acum ori niciodatä referitoare la intrarea Romániei Tn räzboi, a apärut pentru prima oarä imperativ la 5/18 iunie 1916, Tn telegrama trimisä de generálul M.V.AIexeev, seful Statului Major rus cätre colonelul Tatarinov, ata§atul militar al Rusiei Tn Románia, spre a fi adusä la cuno§tintä primului ministru I.I.C.Brätianu §i a generalului Dumitru Iliescu, loctiitorul §efului Statului Major:“Situatia impune romänilor de a ni se alätura acum sau niciodatä”. De la acest prim semnal din 5/18 iunie 1916 pänä la semnarea celor douä Conventii ale Romániei cu Aliatii la 4/17 august 1916, putem considera cä durata finalizärii lor a fost apreciabilä, tinänd seama Tndeosebi de tensiunile politice ale problemei, Tn curs de acutizare. Cele douä luni de zile au fost determinante pentru viitorul pe termen mediu §i lung al Romániei. Contactele s-au dezvoltat §i intensificat corespunzätor. La 10/23 iunie 1916, generálul Alexeev avertiza pe generálul Constantin Prezan cä “dacä 204
