Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Alexandru Porţeanu: Secretizarea ermetică a pregătirilor intrării României în Război (august 1915)
Istorie Tntrevede eventualitatea inträrii Tn räzboi Tn conditii §i la о datä ce nu vor depinde preponderent de ea, ci de mersul operatiunilor militare ale Antantéi, care va putea obliga noul aliat sä intre ín luptä inclusiv Tn situatii nefavorabile. Decizia adoptärii neutralitätii a avut о importantä strategicä fundamentalä privind insä§i asigurarea §i mentinerea existentei §i functionärii Statului national román, mai mult decät considerentele de etapä ori de tacticä politicä sau chiar militarä, incluzänd cea mai largä cooperare a tuturor factorilor activi, coordonarea lor eficientä pe plan intern, extern §\ international. Ea comporta realizarea conditiei vitale a mentinerii permanente de cätre Románia a echilibrului politic intre cele douä mari tabere beligerante, mergänd chiar pänä la aparenta perfectiunii sale. Románia prezenta - ca Tntotdeauna - о importantä strategicä, politicä §i economicä de prim plan pentru Marile Puteri incle§tate Tn räzboi. Aceste repere au motivat realizarea unei situatii deosebit de remarcabile, ce putea pärea pänä atunci deadreptul imposibilä, conständ Tn respectarea deciziei neutralitätii Romäniei atät de cätre Puterile Centrale, cät §i de cätre Antantä. Europa era cuprinsä ín cea mai mare parte de räzboi, Románia era inconjuratä din toate pärtile de fläcärile räzboiului, de state foste, prezente, viitoare inamice §i - cu toate acestea - ea a impus respectarea neutralitätii sale. Ambele tabere erau vital interesate in atragerea Romäniei de partea uneia sau a celeilalte §i tocmai din aceastä cauzä au fost obligate sä inteleagä realitatea, ín propriul interes al fiecärei párti. Echilibrul atät de fragil al neutralitätii, cu toate gravele ei amenintäri permanente, era insotit nu numai de cre§terea presiunilor externe, ci §i a celor interne, indeosebi prin sporirea energicä a manifestärilor opiniei publice pentru eliberarea Transilvaniei. ín anii neutralitätii, Bucure§tiul era pe plan international capitala cu cea mai mare densitate §i intensitate a activitätii aproape a tuturor serviciilor de spionaj politic, militar, economic, din ambele tabere beligerante §i nu numai. Agentii acestora mi§unau omniprezenti, interferändu-se sau chiar interactionänd in situatii speciale. Aceastä atmosferä politicä generalä deosebit de incärcatä a constituit un factor destul de restrictiv pentru activitatea publicä curentä, aproape paralizant pentru initiative politice sau chiar §i numai pentru exprimäri impartiale. Libertätile democratice, indeosebi aceea a presei, au favorizat unele reunite deosebite ale investigatiilor gazetäre§ti (descoperirea sutelor de “piane” germane pentru un mare “concert” in Turcia, in realitate ambalaje pentru tunurile Krupp §.a.), inclusiv apetitul pentru anecdote de la receptiile oficiale unde se intälneau diplomád ambelor tabere beligerante etc. Cunoa§terea in profunzime §i intelegerea in amploare a complexitätii extraordinäre a celor doi ani ai neutralitätii Romäniei poate fi deadreptul fascinantä, nu numai pentru istorie, ci §i pentru talente creatoare din domeniul literar-artistic.Ea s-ar preta, de exemplu, unui mare roman istorie, unui scenariu de film sau TV de amploare, cu episoade numeroase §.a. Poate este chiar de mirare cä incä nu a apärut о operä pe mäsurä, sau mäcar о tentativä. Este insä adevärat §i cä chiar istoricii au rämas datori, dupä pärerea noasträ, cu о lucrare deosebitä, care sä stimuleze creatia artisticä. Intrarea in con§tiinta publicä а neutralitätii Romäniei din anii 1914-1916 ar putea indeplini functii culturaleducative nationale de interes superior. 202
