Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ionela Simona Mircea: Carte poştală ilustrată. Colecţia Remus Baciu
Istorie acela§i timp, era vorba §i de un ca§tig material mai frumos pentru artist, editurä §i beneficiarul comenzii (librar, negustor...). Din päcate, purini fotografi de atunci insistau sä Ii se specifice numele, unele mentionári exprese, Tn aceastä privin^ä, fiind fäcute doar din motive de reclamä comercialä Tn condipe Tn care, Tn epocä, imaginea pe cli§eu era cumpäratä de editor. Totu§i colectia cuprinde vederi ilustrate cu imagini fotografice ale unor clädiri din Cetate (portile, Catedrala romano- catolicä, Biserica de Tncoronare etc.) realizate §i semnate de fotograful albaiulian Bach (cele mai multe pe perioada 1918-1940) §i de fotograful sibian Josef Fischer (Catedrala romano-catolicä, exterior-interior, 1943). Majoritatea ilustratelor vechi aflate-n colectie, au fost tipärite Tn cadrul unor tipografii din ora§ §i din zonä. Eie au mentionat pe verso, aläturi de numele fotografului, atunci cänd e cazul, §i firma care le-а editat, tipografie sau editurä. Cele mai dese mentiuni se referä la editurile Francisc (Ferencz) Schäser, Bernét Weiss, Petri F. Vilmos, György Papp, Herman Kaufmann, Rosner Rezső, din Alba lulia, iar ceva mai tärziu, pänä prin 1940, acestora li se adaugä §i Editura Geschw. Müller, Editura Ardealul, Editura Alba cu sediul tot Tn ora§7. íntálnim Tn colectie §i imagini realizate Ia edituri din afara ora§ului precum: Editura tipografiei seminariale din Blaj, Tipográfia Pannonia din Abrud, Editura Pa§ca Brutus din Cämpeni, Editura Iosif Dtrotleff din Sibiu. Cäteva ilustrate au fost realizate chiar §i la о editurä din occident. Apare, de pildä, numele Edgar Schmidt, cu firmä Tn domeniu Tn Drezda §i Budapesta, care, conform mentiunii, a colaborat cu albaiulianul, fotograf §i editor, György Papp8. Realizárile editurilor se disting printr-o mai maré grijä de execute. Sunt incluse aici vederile ilustrate fäcute de un specialist fotograf §i/sau tipograf la solicitarea autoritátilor sau a unei persoane particulare, scopul solicitantului fiind de a dispune de о serie a acestora, de care sä se foloseascä, apói, dupä voie. De aceea, cu certitudine, cäteva ilustrate amintesc §i librarul, persoanä particularä interesatä direct de aceastä afacere, pentru propriu-i negof. Astfel, pe unele ilustrate, ceva mai putine ca numär, apare pe verso mentiunea: Libräria Francisc Schäser din Alba lulia, fotografat de Sternád sau, Tn cazul altora, Editura Libräria Solomon Alba lulia, Libräria Montana Alba lulia. Unele prezintä pe dos §i alte indicari diverse. Uneori, apare mentiunea: reproducpa interzisä. Alteori apar precizäri legate de publicitate őri este afi§at pretul lor. De exemplu, Tn cazul topograficelor din 1938 §i din 1939, pe verso, Tn dreapta, sus, e fäcutä mentiunea: Dacä scrie{i numai о formulä de politeß exprimatä in cinci cuvinte. Taxa po§talä e 1 Leu in loc de 3 Lei, iar jos, Tn stänga: Foto orig. Copiatä de Fotofilm Cluj. De multe ori, tot pe dos, apare tipärit §i cäte un numär care indicä, probabil, tirajul. lntr-un procent covär§itor ilustratele din colectie sunt francate, poartä Tnsemnele po§tei, §tampilä §i marcä, uneori chiar §i §tampila colectionarilor care le-au avut Tn colectie. Avem, inclusiv, ilustrate pe care au fost aplicate mai multe märci §i timbre po§tale, precum §i §tampilele mai multor oficii ale po§tei, dovadä a faptului cá au fost intens circulate Tntre colectionari atra§i Tn egalä mäsurä de cartofilie, filateliei §i 7 Vestea, 4 nov. 1922, p. 4. 8 http://www.tpa-project.info/html/body_edgar_schmidt.html . 94
