Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)

Ionela Simona Mircea: Carte poştală ilustrată. Colecţia Remus Baciu

Marisia XXXVI marcofilie, dornici ca §i Tn acest mod sä-§i sporeascä amändouä colectiile. Restül, sunt cär|i po§tale procurate, probabil, doar din motive colec|ionistice §i nu poratä nici о urmä a circulafiei lor. Dacä acestea au constituit obiectul unui schimb, cu siguranfä au circulat ín interiorul unui plic care le-а protejat. Drumul ilustratei de colecfie de la editurá la ultimul colecfionar, de multe ori a fost unui anevoios. Ea a trecut din mänä Tn mänä, de la tipograf la solicitantul comenzii, de la librar la primul cumpärätor, care fie a pästrat-o, devenind poate, Tn timp, colectionar de vederi, fie a expediat-o Tmpreunä cu un mesaj, mai departe. In drumul ei, atunci cänd a continuat datoritä imaginii frumoase ре care о purta, vechea carte po§talä ilustratä a cunoscut mulfi oameni, a trecut prin mäini multe, a oprit, poate, multe priviri pänä a ajuns ín colecfia albaiulianului Remus Baciu. Acest drum a fäcut ca uneori о ilustratä sä prezinte índoituri, fisuri, chiar rupturi pe Ia coituri. Chiar dacä, ín acest caz, valoarea ei artisticä §i valoarea ei pecuniará au fost afectate, ea i§i pästreazä aproape intactä valoarea documentarä, aducánd la luminá informa|ii, altfel pierdute. ín cadrul colecfiei, pe ilustrate, textui comunicärilor expeditorilor cärfilor po§tale apar intr-un procent covär§itor, cum de altfel e §i normal incepänd cu 1905-1906, pe verso-ul acestora, in partea special creatä in acest sens printr-o liniaturä. ín cazul cärtilor portaié färä liniaturä expeditorii, in marea lor majoritate au impärtit ei in§i§i spatiul de pe dósul imaginii pentru a serié, intr-o parte, adresa destinatarului §i, in alta, textul propriu-zis al comunicärii dorite. Existä §i situatii destul de numeroase cänd pe verso, care poate fi sau nu liniat, apare doar numele §i adresa destinatarului, textul comunicärii fiind seris de cátre expeditor pe fata ilustratei, direct pe imagine sau pe spatiul liber dintre imaginea propriu­­zisá §i marginea ilustratei. Pe unele imagini apar §i adnotári ale diver§ilor detinátori, texte care agreseazä ochiul §i ii §tirbesc din frumusete, redueändu-i, de cele mai multe ori, valoarea comercialä sau sporindu-i-o, paradoxal, atunci cänd apartin unor personalitäti. Spre sfär§itul secolului al XlX-lea §i ínceputul secolului XX cartea po§talä ilustratä a devenit о adeväratä modä. Cerute intens pe piafá, editurile au retipärit continuu serii dupä serii, folosind acelea§i negative, ori au recurs la reproduced. A§a se explicä existenta in colectie a dubletelor, tripletelor sau chiar a mai multor exemplare ale aceleia§i ilustrate cu aceea§i imagine. ín epoeä, s-а recurs §i la colorarea imaginii pentru а о face mai atractivä. Perioada acestor ani a fost una de värf in cartofilie. Cartea po§talä ilustratä а devenit nu doar un mijloc pläeut de comunicare prin intermediul serviciului de po§tä §i telegraf, §i nici doar un foarte bun bussines, ilustrata dovedindu-se un promoter eficient §i relativ ieftin de publicitate §i de a face profit, ci §i un produs de colectionat. Acum apare un nou domeniu in colectionisticä, cartofilia, §i apar colectionarii de ilustrate, cartofilii. Acum se constituie §i marile colectii de topografice, care se vor transmite din generafie in generale. Dupä Sergiu Gämureac, specialist in cartofilie, in jurul anului 1900 erau consemnati la nivel mondial aproximativ 80 de milioane de colectionari cartofili, iarin Romania existau vreo 900009. Vártul in acest bussines l-а reprezentat perioada anilor 1898-1920. ín perioada interbelicá interesül pentru cartea po§talä a test ponderat, dobändind din nou consistenfä la jumätatea secolului XX, färä a mai atinge insä amploarea de altädatä. 9 Silviu N. Dragomir, Istoria cartofiliei romäne§ti, Bucure§ti, 2010, p. 27. 95

Next

/
Thumbnails
Contents