Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ionela Simona Mircea: Carte poştală ilustrată. Colecţia Remus Baciu
Marisia XXXVI Nu §tim deocamdatä cäte dintre aceste lucräri au fost obtinute de cätre fotografi prin ofertä publicä sau prin atribuire directä, cercetarea arhivelor, pe perioada in cauzä, fiind foarte anevoioasä §i färä certitudinea obfinerii unor informatii clare §i sigure. Totu§i, cäteva ipoteze existä §i Tn legäturä cu acest lucru2. ín Colecfia de carte po§talä ilustratä Remus Baciu, pe multe ilustrate e menfionat, direct pe imagine sau pe verso-ul acesteia, numele fotografului Bach. Mai múlt, se cunoa§te faptul cä pänä la 1918 Tn atelierul de fotografie al familiei Bach, agreat de cätre factorii decidenti din ora§, ajungeau majoritatea comenzilor publice3. De aceea se §i presupune cä Bach a fost fotograful oficial al ora§ului Alba lulia, cel pufin pänä Tn acest an, multe dintre comenzi fiindu-i atribuite direct de cätre autoritäre locale ale vremii, dormice sä promoveze ora§ul §i sä atragä turi§ti Tntr-o perioadä Tn care vilegiatura devenise о modä §i Tn spafiul transilvänean4. Cu siguranfä au existat §i multe initiative private Tn domeniu. Pänä la urmä, fotográfia era о afacere bunä iar antreprenorii fotografi erau interesafi sä obfinä rapid §i comenzi §i profit, de la autoritär sau de la particulari, Tntr-o lume tot mai atrasä de mirajul imaginii. Unei asemenea initiative private §i refuzului fotografului Bach, rämas loial vechiului régim austro-ungar, de a face fotografii poporului román ardelean, adunat la Alba lulia la 1 Decembrie 1918, datoräm singurele imagini luate pe cli§ee pe sticla de Samoilä Märza Tn acea zi. Imaginile au fost fäcute cu dificultate, avänd Tn vedere aparatura tehnicä necesarä dar §i multimile stränse. De pe aceste cli§ee unice, cu valoare istoricä exceptional pentru tezaurul Romäniei, au fost fäcute de fotograful román din Galtiu cele cäteva fotografii pe care §i-a trecut numele. Aceste fotografii i-au adus lui Märza celebritatea, fiind recunoscut ca fotograful Marii Uniri a Romänilor5. Colecfia de carte po§talä ilustratä Remus Baciu cuprinde cäteva ilustrate fäcute de Märza §i semnate de el (Samoilä §i/sau Emanoilä Märza) cu ocazia construirii Bisericii de Tncoronare, pe parcursul a doi ani. Noua bisericä trebuia sä consfünfeascä Marea Unire a Tansilvaniei cu Románia, hotärätä la Alba lulia, dupä Primul Räzboi Mondial, prin gäzduirea Tncoronärii suveranilor Romäniei Mari, Ferdinand §i Maria, Tn acela§i ora§, eveniment care s-а desfä§uratTn 15 octombrie 1922. Dupä Marea Unire, din reclama publicitarä Tn ziarele locale ale timpului, afläm despre existenfa atelierelor fotografilor Arthur Bach §i A. §ternad, precum §i a atelierului Fotoglob care lansau tuturor celor interesafi de о imagine bunä, invitafia de a face fotografii la comandä, recurgänd la serviciile lor6. Comenzile de ilustrate, publice sau private, profitabile pentru cei implicati, erau §i cele mai cäutate. О reputafie bunä, dublatä de о reclamä bunä, recomandau fotograful Tn a fi parte a unui contract pe о comandä de acest gen, mentionarea numelui säu pe dosul ilustratei aducändu-i un plus de prestigiu §i dänd un plus de valoare acesteia. ín 2 O cercetare de arhivä, desigur anevoioasä, poate oferi surprise. ín „Gazeta Transilvaniei' apar anunjuri publicitare prin care fotografii ora§ului Bra§ov ofereau negative contra cost. Sigur §i in zona noasträ situajia este similarä. 3 Ávéd Jákó, Gyulafehérvári Kalauz, 1912, p. 49. 4 Vezi Enciclopedia Románlei, vol. IV, Bucure§ti, 1943, p. 177-245. 5 lonela Simona Mircea, О zi cät un veac de istorie, ín volumul: Samoilä Märza. fotograful Marii Uniri, Alba lulia, 2003, p. 5-11. 6 Fehérvári Matei, Cäläuza ora§ului Alba lulia §i a judetului Alba Alba lulia, 1934, p. 6; Virgil Cucuiu, Alba lulia. Din trecutul §i prezentul ora§ului, Alba lulia, 1929, Anexe, p. 10; „Vestea”, 4 nov. 1922, p. 4 93
