Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioana Cosmina Bolba: Din istoria pelerinajului romănesc transilvan (sec. XX – prezent). Aspecte antropologice, sociologice si religioase
Istorie participanfilor este íntre 100 - 150 000 de persoane; datoritä publicitätii ?i massmediei, numärul acestora este in cre§tere. Pelerinajul greco-catolic din Transilvania Biserica greco-catolicä din Transilvania se remarcä prin pästrarea memoriei clericilor §i a credincio§ilor martiri din perioada comunistä. О istorie zbuciumatä de conflicte §i prigoniri a dat nähere unor martiri de seamä, reprezentativi nu numai pentru cult, cät §i pentru istoria neamului romänesc. Cél mai amplu pelerinaj cunoscut este cel de la Sighet- Cimitirul Säracilor. Aid se sträng Tn fiecare an , Tn luna Mai, mii de cre§tini greco-catolici pentru a se ruga Tmpreunä, pentru a comemora pe cei dispärufi Tn urma prigoanei comuniste.40 Pentru cä, martinul este un sacrificiu personal, acest act arbitrar ales, §i nu impus, situeazä omul pe scara sacrä a jertfei. Sacrificiul martirilor este un act religiös „ care nu se poate Tndeplini decät Tntr-un mediu religiös §i prin intermediul agenfilor esenfialmente religioni.”41 La acest pelerinaj participa atät clerici greco-catolici, cät §i romano-catolici, aläturi de credincio§ii adunafi de pretutindeni. Agapa cre§tiná este oferitä tuturor pelerinilor de cätre maramure§enii din zonä. Concluzii Pelerinajul romänesc contemporan are puternice valenfe spirituale §i sociale deopotrivä. Indiferent de provenienfa culticä, pelerinul ortodox, cu cel greco-catolic §i cu cel romano-catolic au Tn comun aspirafia spre absolut, nevoia de miracol, regásirea spirituálé Tntr-un cadru considerat sacru. Daca viaja unui sfänt este „ tainicä lucrare nemtrerupté a lui Dumnezeu Tn el, evlavia credincio§ilor este semnul extinderii §i rodirii acestei lucräri harice Tntre oameni.”42 Dincolo de aspectele comerciale §i de marketing ale pelerinajului ( intens mediatizate de mass-media), nevoia omului de miracol este о componentä esenfialä a acestui fenomen socio-religios. Percepfia träirii religioase Tn pelerinaj poate fi un barometru ce indicä ni§te schimbäri spirituale.43 Pelerinajul devine prin componenta lui antropologicä §i religioasá un factor social ce transpune natura umanä Tn cea divinä. Societatea actualä mäcinatä de angoase §i schimbäri determinä ca oamenii sä-§i caute refugiul Tn credinfa §i Tn nevoia de Absolut. Pelerinajul devine astfel, un fei de terapie colectivä, „ care are puterea de a vindeca, atät Ia nivei uman, cät §i social, neputänd sä fie decät benefic societäfii contemporane.”44 Pe Cärarea Irnpäräfiei se Tntälne§te bogatul cu säracul, ascetul cu scepticul, copilul cu bätränul, femeia cu bárbatul pentru a deveni pelerini Tn ve§nicie. 40 Pelerinajul traditional se desfä§oarä de la poarta ínchisorii din Sighet pänä la Cimitirul Säracilor íntro procesiune solemnä. Rugäciunile sunt mso{ite de ritualuri §i celebrate íntr-o atmosferä religioasá profunda. 41 Marcel Mauss, Eseu despre natura §i func[ia sacrificiului, la§i, Editura Polirom, 1997, p. 63. 42 Daniil Stoenescu, op.cit, p.7 43 Valentin-Lucian Beloiu, op. cit., p. 18. 44 Valentin-Lucian Beloiu, op.cit., p. 17. 50
