Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioana Cosmina Bolba: Din istoria pelerinajului romănesc transilvan (sec. XX – prezent). Aspecte antropologice, sociologice si religioase
Marisia XXXVI media Tntre legendä §i mit, cäutat de cre§tinii de pretutindeni36, fenomenul religiös §i social format ín ultimii ani atrage ample dezbateri religioase, sociale §i mediatice. „ Evlavia poporului fa|ä de un sfänt este totodatä §i expresia speranfelor pe care credincio§ii §i le pun in alesul §i omul lui Dumnezeu §i a legäturii puternice dintre credincio§i §i sfänt, legäturä ce trece dincolo de hotarele mormäntului.”37 Pelerinajul romano-catolic din Transilvania. §umuleu-Ciuc Biserica romano-catolicä din Transilvania are ca reprezentant de seamä in pelerinajul religiös, dimensiunea uluitoare a fenomenului in sine de la §umuleu-Ciuc, judeful Harghita.38 39 ínceputurile pelerinajului trebuie cäutate in secolul al XV-lea, cänd papa Eugeniu al IV-lea aprobä in anul 1444 un pelerinaj de donate pentru terminarea bisericii in constructe. Mai tärziu s-а datorat statuii fäcätoare de minuni, care a inzestrat pe secuii din zonä cu forfä §i curaj, reu§ind sä invingä de Rusaliile anului 1567 oastea protestantä a lui Sigismund. ín prezent a devenit särbätoarea maghiarimii de pretutindeni. ín sämbäta de Rusalii vin pelerinii din toate colturile lumii. Pentru secuii catolici care träiesc in zona vesticä a Carpafilor Orientali mänästirea franciscanä de la §umuleu-Ciuc este un centru religiös aproximativ din secolul al 15-lea. De la sfär§itul secolului al 17-lea pänä la mijlocul secolului al 19-lea pelerinii care veneau la acest loca§ de cult erau originari din Secuime respectiv din Moldova (populafia romano-catolicä a ceangäilor). Lärgirea sferei de atracfie a locului sfänt s-а produs incepänd din a doua jumätate a secolului al 19-lea. Dupä interzicerea in 1949 a pelerinajului de cätre autoritäre comuniste (din considerente na|ionaliste) - §i resträngerea lui timp de 40 de ani in cursul anilor 1990 a avut loc о adeväratä rena§tere. ín aceastä perioadä sfera de atracfie cuprinde cca. 100 de localitäti din zona tradifionalä, la care se adaugä alte 50 de localitäfi din Románia, 100 din Ungaria §i 50 din alte teritorii locuite de maghiari, situate fie in bazinul carpatin, fie in alte färi europene sau de peste ocean. Lärgirea sferei de atractie implicä faptul cä de о vreme §umuleu-Ciuc este considerat un loc de cult national. Drumul pelerinilor poate dura cäteva ore sau mai multe zile, in functie de locul de unde pleacä fiecare grup. Important este sä ajungä la §umuleu Ciuc in vinerea Rusaliilor, consideränd ca moment important al pelerinajului intälnirea cu Duhul Sfänt, dätätor de putere, intelepciune §i sänätate. Pentru a beneficia de aceste daruri pelerinii trebuie sä respecte timpul §i spafiul sacru in care Duhul Sfänt se va manifesta. La acest pelerinaj participä, in primul ränd, membri comunitätilor romano-catolice - femei, bärbati §i copii - dar §i membri aparjinänd altor confesiuni, färä discriminare socialä, politicä, confesionalä sau culturalä. ín prezent , numärul 36 Parastasul Pärintelui atrage anual zeci de mii de pelerini de peste tot. Canonizarea lui este Tncä in fazä incipientä. 37 Daniil Stoenescu, op. cit., p. 7. 38La Mänästirea Franciscanä din §umuleu Ciuc §i pe traseul marcat de capelele de cult din vecinätatea mänästirii, se adunä, Tn primul ränd membri ai comunitätilor romano-catolice din Transilvania §i Moldova dar §i credincio§i catolici de peste hotare §i persoane de alte confesiuni. 39 http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/mobil/articoletematice . 49
