Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioana Cosmina Bolba: Din istoria pelerinajului romănesc transilvan (sec. XX – prezent). Aspecte antropologice, sociologice si religioase
Istorie mic cu mare Tn curtea mänästirii.27 Faima mänästirii §i a Pärintelui Arsenie atrage atenfia unor personalitäfi marcante ale Romäniei. Fluxui de credincio§i veniti la Mänästirea Bräncoveanu devine motiv pentru organele Jandarmeriei §i a Politiei pentru a-§i focaliza atenfia asupra acestui loc §i a clerului.28 Plecarea Pärintelui 29 Arsenie Boca din Sämbäta de Sus a dús mai departe pelerinajul spre cealaltä mänästire unde a fost numit staret. Mänästirea Prislop este astäzi una din cele mai cäutate láca§uri de cult din Románia. Ctitorie a Sfantului Nicodim de la Tismana30, mänästirea trece de-а lungul istoriei prin diferite „ mutatii” §i transformári31 ce tin de administrare §i de cult. Aflatä íntr-o stare jalnicä, mitropolitul Bálán aduce la mänästire pe ieromonahul Arsenie Boca, cél care restaurase mänästirea bräncoveneascä de la Sämbäta de Sus32. La scurt timp dupä venirea sa Tn mänästire, populata din satele §i comunele Tnvecinate au Tnceput sä-l caute atra§i de faima sa de „ sfänt”. Autoritäfile se sesizeazä din nou asupra lui, continuänd sä-l supravegheze permanent.33 Faima pe care a dobändit-o la Sämbäta de Sus de duhovnic Tnzestrat cu capacitäfi extraordinäre, atrage mii de credincio§i la Prislop. Evlavia lor fafä de un sfänt Tn viafä nu este altceva decät „ expresia dragostei lor fafä de Dumnezeu §i sfinfii Lui §i a recuno§tinfei de a se fi Tnvrednicit sä fie contemporani sfäntului.”34 Minunile sävär^ite de acest cälugär Tn timpul vietii, clarviziunea de care a dat dovadä, Tntelegerea extraordinarä a firii umane §i Tndrumärile au declan§at pe deoparte invidia §i suspiciunile regimului comunist, iar pe de alté parte, admirafia §i devotamentul credincio§ilor care l-au urmat pe Pärintele peste tot unde a fost. Purtat prin temnifele comuniste, interzis sä mai slujeascä, „ pelerinul” printre pelerini, moare la 28 noiembrie 19 8 9 35. Mormäntul säu a devenit azi cel mai cäutat loc de priveghere spiritualä §i de sperantä. Nevoia de miracol la mormäntul säu din poienita Prislopului atrage mii de pelerini anual. Considerat cel mai mare pelerinaj din Románia la ora actualä, dezbätut de mass-27 Prin intermediul ziarului „ Telegraful román”, Mitropolia de la Sibiu anunfa credincio§ii de programul slujbelor din mänästire( maslu, spovedanie). Pelerinii venifi de departe puteau beneficia de adäpost §i lucruri necesare puse la dispozifie de parohiile invecinate. Clerul din protopopiatele Fägäras, Avrig §i Olt lua de multe parte la pelerinaj. 28 George Enache, Adrian Nicolae Petcu, Pärintele Arsenie Boca in aten[ia politiei politice din Romania, Galafi, Editura Partener, 2009, p.17 29 Considerat de régimül comunist ca fiind element incomod pentru gändirea ateista, Pärintele este scos din mänästire la ordinul organelor de Securitate §i cu acordul Bisericii. 30 Mänästirea a fost ridicatä undeva Tn a doua jumätate a secolului al IV-lea, la 13 km de Hafeg, íntr-o poienifä. Domnifa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodá Basarab din Bucure§ti este consideratä a doua ctitorä dupä Sfäntul Nicodim datoritä implicärii personale in restaurarea acestui loca§ de cult. 31 Alungarea abuzivä a cälugärilor ortodoc§i §i instaurarea cälugärilor greco-catolici ( 1762) a fost una din consecinfele politice §i religioase ale vremii. Din 1948, mänästirea redevine ortodoxé §i este restauratä de cätre viefuitorii de aid ín frunte cu Pärintele Arsenie Boca. 32 Licenfiat in Teologie §i absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure?ti, noul staret incepe imediat restaurarea mänästirii §i infrumusetarea locului, ajutat.se pare, de fratele Nicolae Zaharia de la mänästirea Sämbäta de Sus. 33 Valentin -Lucian Beloiu in op.cit, consemneazä un raport al Securitätii din septembrie 1949:’’ Arsenie Boca este considerat un от extraordinär, adicä inainteväzätor §i chiar fäcätor de minuni'' in Dosar I-2637, vol. 3, Arsenie Boca Pictorul, Arhivele CNSAS, p.5. 34 Daniil Stoenescu, Arhanghelul de la Prislop, Vär§ef, p. 7 35 Circumstanfele morfii sale lasä §i azi loc de interpretäri mai mult sau mai pufin credibile. Cert este cä, dupä о lungä agonie, se sfär?este la Schitul Maicilor de la Sinaia. 48
