Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioana Cosmina Bolba: Din istoria pelerinajului romănesc transilvan (sec. XX – prezent). Aspecte antropologice, sociologice si religioase
Marisia XXXVI Mänästirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardeal. Cunoscutä ca unul dintre cele mai vechi a§ezäminte monahale din spajiul romänesc - 1552; §coalä pentru „grija sufletelor §i Tnvätätura pruncilor” - 1659; centru de spiritualitate §i culturä prin: Icoana fäcätoare de minuni, pelerinaj §i pictura pe sticlä - 1699.18 Celebrä pentru Icoana Maicii Domnului pictatä de preotul ortodox Luca din Iclod 18 19, mänästirea a atras de-а lungul timpului §i pänä Tn prezent mii de pelerini aduna|i anual Ia särbätoarea Adormirii Maicii Domnului din 15 august. Mänästire de ob§te cu un numär relativ de monahi20 este azi un important centru spiritual, cultural §'\ social. An de an, dealurile Niculei sunt pline de pelerini veniti de pretutindeni pentru un moment de reculegere §i de sperantä. Respectänd vechiul ritual, pelerinii Tnconjoarä vechea bisericä de lemn, mergänd Tn coate §i genunchi. Procesiunea are loc Tn incinta mänästirii cänd celebra Icoanä fäcätoare de minuni este scoasä afarä. Mänästirea Sämbäta de Sus este ctitoria domnitorului Constantin Bräncoveanu din Jata Fägära§ului. Originile ei se pierd undeva prin secolul XVII 21 , iar de-а lungul timpului a suferit mai multe distrugeri, reconstituitä ulterior cu mari eforturi22. Dupä 1939, о datä cu instalarea noului staret, mänästirea va cunoa§te un avant spiritual §i cultural nemaimtälnit pänä atunci: plantarea unei livezi de pomi fructiferi, refacerea clädirii bisericii §i a picturilor, „ iar in spre partea dinspre munte a fost construit un mic lac, cu un podet din basme, cu bánd §i ornamentári cu pietre de dimensiuni mari.”23 Devenit spatiu al „ lini§tii §i al libériáéi spiritului”24, mänästirea a atras repede credincio§i de pretutindeni. Timp de trei ani, Párintele Arsenie a avut rolul de „ creator de mi§care spirituálé Tn mijlocul studenfilor §i al tineretului román, din cea mai dramaticä perioadá a istoriei poporului de pe acélé meleaguri.”25 Jara Fägära§ului träia prin personalitatea complexá a célúi mai vestit monah о rena§tere spirituálé fára precedent. íncet, Tncet „ duhovnicul Ardealului” este cäutat de tot mai multi credinciofi veniti din toate colturile tárii pentru a gási alinare, indrumare §i cäläuzire duhovniceascä. De asta , mänästirea Sämbäta devine loc de pelerinaj ce impresioneazä prin numärul mare al celor ce TI cäutau pe Pärintele, prin diversitatea categoriilor de oameni.26 Pentru о mai bunä organizare §i promovare a ränduielilor de aici, mitropolitul Bälan venea sä slujeascä destul de des. Miile de credincio§i veniti la slujbe de peste tot fäceau un spectacol impresionant de bucurie spiritualä, adunati cu 18 http://www.manastireanicula.ro/ . 19 Icoana avea sä plängä timp de 26 de zile, ca о prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc in jurul anului 1700, atät pentru viaja monahalä, cät mai ales pentru intreaga Ortodoxie romäneascä din Transilvania. ОЛ A In prezent vie{uiesc aici in jur de 30 de cälugäri. 21 Tn jurul anului 1696, vechea bisericä de lemn a fost refäcutä In piaträ §i cärämidä de cätre Constantin Bräncoveanu ( 1688-1714), mentionat ín scrieri drept cél mai vechi dintre ctitorii de la mänästirea Sämbäta de Sus. 22 La ordinul mitropolitului Bälan, in 1939, va fi numit staret Pärintele Arsenie Boca, cel care va restaura mänästirea din temelii. 23 Dan Lucinescu, Pärintele Arsenie Boca, un sfänt al zilelor noastre, Editura Siaj, Bucure§ti, 2009, p. 19. 24 Pr. Nicolae Streza, Märturii despre Pärintele Arsenie, Editura Credinja strämo§eascä, Neamt, p. 33. 25 Dan Lucinesc, op.cit. p. 22. 26 Dan Lucinescu, op. cit. p..32 47
