Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioana Cosmina Bolba: Din istoria pelerinajului romănesc transilvan (sec. XX – prezent). Aspecte antropologice, sociologice si religioase
Istorie Occidental e impunätoare pe dinafarä, dar formalä fi cäldicicä Tn fond. Suferinta este cumplitä, Tnsä dincolo de aspectui ei väzut are un rol duhovnicesc: redeschide spre sfintenie sufletele oamenilor.”13 Prigoana comunistä care a därämat biserici fi mänästiri, a Tnchis fcoli de teologie, preoti, monahii f i slujitori a Tntämpinat un „ zid de rezistentä” Tn persoana unor oameni care au ftiut sä „ ridice” moralul fi credinfa sträbunä la un nivel Tnalt de trärire. Astfel, unele locaf uri de cult au devenit adevärate centre de permanentä religioasä, de renaftere spirituálé fi de culturä. Putern spune cä, „ pelerinajul” temnitelor comuniste, a adus mai multi pelerini pe Cärarea impärätiei. „ Sfintii Tnchisorilor” au fost pentru poporul román simbolul suprem al libertätii religioase, al Cuväntului dumnezeiesc ce nu a putut fi Tncätufat. Aspecte sociologice, antropologice §i religioase Tn pelerinaj Pelerinajul nu este un aspect strict legat de dogma creftinä. Vechimea lui e mult mai mare Tn istorie, fi chiar Tn istoria biblicä (pregätirea persoanei pentru Tntälnirea cu Dumnezeu)14.Tn vederea realizärii acestuia sunt necesare nifte etape: decizia de a pleca, destinata, modul de desfäfurare, afteptärile fi Tntoarcerea acasä. О analizä pertinentä fäcutä de sociologii romäni Tmparte pelerinajele Tn mai multe criterii: Tn functie de numärul de persoane (individual/familial, microgrupuri/macrogrupuri) dupä locul de destinape (pelerinaje permanente/periodice),dupä motivapi sau dupä mijloacele de transport.15 Am putea vorbi fi despre pelerinaje spontane, declanfate de motivafü personale stringente 16ce nädäjduiesc nevoia unui miracol. Biserica Ortodoxé Románé a avut Tncé din secolul trecut parte de aceste fenomene sociale religioase, defi persecu|ia comunistä a fost la putere. Mascat sau nu, pelerinajul secolului XX a transmis mai departe generator tradita fi cultura pelerinului. Transilvania a fost una din zonele cele mai intens céutate de cétre credinciofi Tn momente de cumpéné fi réscruce socialé. Ménéstirile de aici au fost adevärate “celule” duhovnicefti de renaftere spirituálé. Cäutarea permanentä a lui Dumnezeu ( uneori departe de casé) a dat dovadé de curaj fi credinté neclintité Tn valorile morale strämofefti. Creftinii gäseau Tn mänästiri nu numai un loc de reculegere spirituálé, ci fi, duhovnici capabili sä-i Tndrume, sä le mángáie sufletele, sä le aline durerile. Participarea la sfintele slujbe e semnul unei cäutäri interioare fára de care sensui viejii 17 nu T§i legifereazä statutul. Dintre mänästirile cele mai cäutate din perioada comunistä pänä Tn prezent, ne oprim la cäteva considerate cele mai reprezentative prin amploarea pelerinajelor: Mänästirea Nicula, Mänästirea Sämbäta de Sus fi Mänästirea Prislop. 13loan lanolide, íntoarcerea la Hristos. Document pentru о lume nouä, Editura Christiana, Bucurefti, 2006, p.23 14 „De la Avraam, to{i credinciofii sunt pelerini, in mers prin pustie, spre Tara fägäduintei; íncet, íncet, ei conftientizeazä faptul cä Hristos este cu ei §i-i invitä la frängerea päinii.” (L. Vasilescu, Pelerinajuldimensiuni semantice §i spirituale, in „Anuarul Facultä{ii de Teologie Ortodoxa Patriarhul Justinian”), 2000-2001, p.589 15 Valentin -Lucian Beloiu, op. cit., p. 35-36. 16 Aspectui se referä la cauze mai mult sociale: pierderea locului de muncä, sänätate, familie, etc. 17 In creftinism sensui vietii este dat de posibilitatea mäntuirii, ca act de iubire si bunävoin{ä divinä. 46
