Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioana Cosmina Bolba: Din istoria pelerinajului romănesc transilvan (sec. XX – prezent). Aspecte antropologice, sociologice si religioase
Istorie Mänästirile §i rolul lórin pelerinaj „ Mänästirea este tinda Raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul implinirilor, cerul cel de pe pämänt §i locul in care se aratä i ubi rea lui Dumnezeu."3 4 Istoria creftinismului nu ar fi completä färä locafurile sale de cult in care fiecare persoanä se regäsefte pe sine fiinfial, spiritual fi moral, Tfi cautä sensui, Creatorul fi desävärfirea moralä. Pentru ca deplinätatea actului spiritual sä fie conformä cu preceptele creftine „ fip, dar voi, desävär§ip precum Tatái vostru cel ceresc desävär§it este” ( Matei 5, 48) Biserica a construit de-а lungului timpului locafuri de cult, concretizändu-se Tn : biserici, mänästiri, schituri, chilii. Edictul de la Milan din 312.d. Hr. prin care Tmpäratul Constantin cel Mare a legalizat creftinismul ca religie oficialä a dat posibilitatea creftinilor sä Tfi exercite manifestärile religioase Tn spatii special amenajate. Astfel, s-а dezvoltat Tn timp (fi pänä astäzi ) locafuri de cult de о frumusete arhitecturalä deosebitä. De la catacombe la catedrale impozante, istoria creftinismului ne-а läsat о parte din frumusefile träirii spirituale Tn mänästirile ce lasä loc retragerii lumefti pentru ca fiecare dintre noi sä ne Tnälfäm spiritual fi duhovnicefte. Considerat de mari teologi fi monahi ca fiind „ a doua creafie a lumii” 4, creftinismul adunä Tn jurul säu oameni care prin experien|ele lor religioase reliefeazä specificul iubirii creftine ce se regäsefte Tn „ forma sa cea mai Tnaltä care este agape sau comuniunea” 5. ín acest sens, biserica creftinä are datoria de a aduna laolaltä bogatul cu säracul, intelectualul cu omul simplu, sluga cu stäpänul, viafa cu ve§nicia. Pentru cä, „ misiunea bisericii este de a crea ín fiecare membru al ei convingerea cä starea normálé a personalitäpi omene§ti о constituie nemurirea §i ve§nicia, iar nu temporalitatea §i moartea, §i cä omul este un cälätor care prin moarte §i temporalitatea inainteazä spre neműdre §i spre ve§nicie” 6 7. íntemeiat la Cincizecime sau särbätoarea Rusaliilor, creftinismul se räspändefte prin predica apostolilor , dupä Tndemnul Mäntuitorului de a Tnväta fi boteza „ toate neamurile” ( Matei 28, 19). ín acest fei, noua religie a lumii atinge fi teritoriul de la sudul Dunärii prin persoana Sfäntului Apostol Andrei. Afa se face cä, „ noi suntem romäni pentru cä am devenit creftini, fi am devenit creftini pentru cä am fost romäni” 1. Aparifia locafurilor de cult au atras de-а lungul timpului numerofi pelerini, turifti, cälätori dornici de a lua contact cu viata monahalä, ritualurile sau pur fi simplu pentru о revigorare spiritualä. Apärut Tn pustia Egiptului, undeva prin secolul IV. d.Hr., monahismul creftin vine ca о alternativä a vietii religioase laice. Persecute creftine au zdruncinat destul de mult timp viafa creftinilor din primele veacuri, iar libertatea credinfei lor pusä Tn valoare de Tmpäratul Constantin cel Mare au determinat pe mulfi dintre ei sä aleagä calea retragerii, a ascezei fi a meditatiei religioase mai profunde. ín felul acesta, au apärut treptat inifiatorii fi Tntemeietorii monahismului creftin ca prefigurare a vietii 3 Teofil Päräian in http://citateortodoxe.ro/citate-monahism 4 leromonah Arsenie Boca, Cärarea Impäräpei, Editura Sfintei Episcopii Ortodoxé a Aradului, 2003, p. 132. 5 Sandu Frunzä, lubirea §i transcendenda, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 43. 6 Sf. lustin Popovici, Omul §i dumnezeul-om. Abisurile §i culmile filozofiei. Ed. Sophia, Bucurefti, pg.93. 7 Prof. Dr. Emilian Popescu, Organizarea ecleziasticä a provinciei Scytia Minor in secolele IV-VI, in „Studii Teologice” (Tn continuare ST), 1980, nr. 7-8, p. 590-605. 44
