Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ciprian Rigman: Conduita socială a învăţă torilor greco-catolici din Dieceza Gheria între normă şi realitate (1856-1868)
Istorie ín 24 septembrie 1860, parohul Ciopului, Vasile Moise, solicitä forului episcopal sä ia mäsuri Tmpotriva dascälului local pentru viaja sa imoralä §i scandaloasä care i-a adus inclusiv zile de arest din partea Preturii din Bontida: „Invä^ätorul Toma luga, venind in parohia Ciopului, cu cea mai rea purtare imoralä §i scandaloasä §i-a documentat inabilitatea de a mai putea fi invä{ätor, cäci nu-i destul cä e un tänär foarte bepv, ziua §i noaptea räcne§te pe иЩе §i se bate prin crä§me ca un tälhar, cu top cei mai färä de lege, doar blasfemii Dumnezeie§ti §i alte groznicii se aud din gura lui"34. Este cät se poate de dar cä ace§ti Tnvätätori cu о purtare moralä Tndoielnicä aduceau atingere statutului social al meseriei de dascäl §i nu incurajau deloc coagularea eforturilor comunitätii rurale Tn directa asigurärii progresului §colar. In concluzie, meseria de dascäl se Tnscrie Tn §irul profesiilor nobile §i parcursul ei social este marcat de transformarea modelului ideal al dascälului Tn functie de particularitätile epocii Tn care se plaseazä. Existä, totu§i, un set de competence §i Tnsu§iri care sträbat timpul §i rämän acelea§i de-а lungul istoriei, formänd esenta dascälului ideal, Tntre care se disting dedicarea fajä de meserie, iubirea fa|ä de copii, respectui fa|ä de reguli, proceduri §i superiori, Tnalta Jinutä moralä, comportamentul cumpätat §i corect, integrarea Tn comunitate §i studiul permanent. In contextui istorico-social al Transilvaniei secolului al XlX-lea §coala era sträns legatä de Bisericä §i dascälul era dator cu respectui cuvenit parohului §i canoanelor religioase. Tn aceastä perioadä rolul däscälimii era unul múlt mai amplu decät simpla predare a scrisului §i cititului, de prestajia lor profesionalä depinzänd translatia na^iunii románé de la mentalitatea fo§tilor iobagi cätre cea a omului liber, consent de propria sa personalitate individual §i colectivä. Dascälii vremii erau oameni simpli, cu un nivel mai Tnalt de educate Tn raport cu masa poporului, confruntändu-se Tnsä cu dificultätile vie^ii de zi cu zi Tn aspirata lor cätre modelul Tnvätätorului ideal, pe care documentele §i presa epocii TI descriu Tn culori pitore§ti. 34Ibidem, Act 1694/1860, f. 1. 42
