Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ciprian Rigman: Conduita socială a învăţă torilor greco-catolici din Dieceza Gheria între normă şi realitate (1856-1868)
Istorie decembrie 1862, vice-protopopul tractului Túrj, Vasiliu Anderco, Ti face о caracterizare pozitivä dascälului Bartolomeu Anderco, care solicitä dispunerea Tntr-un post Tnvätätoresc vacant: „[...] in §Шп^е1е pedagogice §i tipic este versat, ín invä{area pruncilor are metodä bunä, purtarea cu pruncii este pläcutä, iar purtarea moralä о are exemplarä”29 30 31. Pe de altä parte, chiar dacä Tntr-o proportie múlt mai redusä, avem de-a face si cu reprezentäri in tuse negative ale detinätorilor acestei vechi si nobile profesii, cäci suntem Tn mäsurä sä repertoriem documentar si exemple de dascäli aflati la polul opus al särguinjei §i moralitätii. Documentele de arhivä surprind Tn paginile lor atät dascäli neglijenji §i indolent Tn exercitarea activitätii didactice, cät §i dascäli cuprin§i de flagelul imoralitätii §i befiei. Imaginea dascälului indiferent fatä de §coalä si violent fizic si verbal se desprinde §i din relatarea parohului Chiuzei, loan Mure§an, care, susjinut de unii dintre credincio§i, dezväluie Ordinariatului diecezan indolenta si purtarea scandaloasä de care se fäcea vinovat dascälului local losif Mäierean: ,,[...]invätätorul pupn spor a fäcut, ceasurile §colare niciodatä nu le-а {inul cum se cade, sau era in cancelaria satului sä scrie sau in §coalä sä facä contracte [...], cu pruncii in §coalä foarte räu se poartä, le smulge pärul, ii p rinde de и rech i §i ii love§te cu capul de tablä, are un ton foarte aspru §i mutos”. Plecänd de la toate aceste considerente,preotul §i credincio§ii solicitä forului episcopal dispunerea unui alt dascäl, Tntärindu-§i cererea si prin faptul cä Tnsu§i episcopul loan Alexi Ti examinase pe prunci cu ocazia examenelor scolare semestriale, declarändu-se profund nemultumit de progresul §colar realizat, afirmänd despre dascäl „cä nu-i vrednic de platä, cä n-a fäcut niciun spor cu pruncii, cä nici Tatäl Nostru nu-i §tiu’eo. ín 9 iulie 1861, numeroasa §i bogata comunitate din Sängeorz cere, printro scrisoare sugestivä, trimisä forului episcopal, un dascäl abil §i competent Tn locul celui aflat Tn functie, care era lipsit cu totul de metodä §i simf didactic: „De la infiin^area §colii triviale de aid, pänä la venirea domnului dascäl Isac Näscupu, dänsa a gustat о via{ä sänätoasä, dänd cele mai bűne §i dulci fructe spre multä indestulire §i bucurie a noasträ, pentru cä de la infiinlarea ei §i pänä la venirea numitului dascäl, necurmat am avut dascäli cu energie §i foarte sträduitori, de tot omul a cunoscut propä§irea pruncilor la culturä §i invä{äturä, iar acum, väzänd oamenii, cä dascälul Näscupu nu are energia §i nici särguin\a §i poate nici nu e inzestrat cu §tiin{a trebuincioasä care se cuvine unui dascäl, de niciun examen nu a fost urmat de vreun rezultat indestulätor sau vreo mängäiere §i a§a pruncii §colari numai in zadar §i-au petrecut zilele in §coalä, din care cauzä pärinpi pruncilor §i-au pierdut tot sim{u! §i voia de a-§i mai da pruncii la §coalä’ä\ Dacä din punct de vedere profesional neglijenta §i indolenta sunt päcate de neiertat pentru un dascäl, din punct de vedere moral existä Tnvätätori care alunecä Tn patima befiei §i a comportamentului violent, hränind, astfei, reticenfa comunitätii fatä de scoalä §i aducänd atingere statutului social pe care dascälul 29Ibidem, Act 2773/1862, f. 1 r.-v. 30Ibidem, Act 1907/1860. f. 1 r.-v. 31 Ibidem, Act 2026/1861, f. 4 r. 40
