Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ciprian Rigman: Conduita socială a învăţă torilor greco-catolici din Dieceza Gheria între normă şi realitate (1856-1868)
Marisia XXXVI fereascä a umbla cu pipa de-а lungul u/#e/or”§i sä fie altruist, adicä „sä ínconjure umbra interesului propriu”23. Imaginea vestimentarä a dascälului se cuvenea sä fie una decentä §i sobrä, evitändu-se cu orice pre| ca ea sä fie ostentativ de opulentä: „Pe längä pietatea inimii sä fie §i cuvlincios imbräcat §1 curat pregätit sä pä§eascä la orice funcpune, mai cu seamä in bisericä. Cuget cä a trecut timpul in care dascälii §i cantorii no§tri sä poarte ve§minte proaste, cizme cu potcoave sau opinci, cojoc prostesc, cioareci de-ai plugarilor sau, peste varä, numai cäma§ä §i izmene. Nici prea exagerate, dar nici prea proaste sä nu fie ve§mintele”24. Chiar §i Tn situafia Tn care remuneratia sa era Tn cumpänä, din cauza reticen^ei sau a säräciei poporului de credinciosi, dascälul nu trebuia sä abdice de la demnitatea sa, cäutändu-si singur plata, mergänd din u§ä Tn u§ä. Asadar, comportamentul säu trebuia sä rämänä, Tn orice conditii, un etalon al moralitätii sociale: „Fa£ä de popor sä aibä purtare solidä §i pa§nicä, sä nu se certe §i sä nu umble princase ca sä-§i scoatä plata, fiind datoria parohului si a protopopului de a i-o mijloci, dacä nu si-o capätä; pe top sä-i intämpine cu blande^e §i omenie... ”25. Dascälul ideal, a§a cum a fost deseris Tn rändurile de mai sus, era, Tnsä, un model greu de atins, fiind construit la nivel ideatic, Tn afara consträngerilor si conditionärilor realitätii, de care dascälii obi§nuiti, despre care relateazä documentele epocii, nu puteau face abstraefie. Paleta reprezentärilor culese din documentele de arhivä ilustreazä atät apropierea de modelul ideal, cät §i Tndepärtarea absolutä de acesta. Tntre cele douä limite se plasa marea masä a daseälilor, oameni cu bune §i cu rele, care T§i due viafa Tn anonimatul comunitätii pe care о servesc ani Tndelungati, färä a-§i cä§tiga, de cele mai multe ori, dreptul la posteritate prin menjionarea lor Tn documente. Retinem, Tntr-un prim registru imagistic, profilul daseälilor särguinciosi si morali, un model de urmat pentru Tntregul popor de credinciosi. ín 16 ianuarie 1858, vice-protopopul Järii Oa§ului, Alexandru Erdős, solicitä Ordinariatului diecezan acordarea decretului de Tnvestiturä pentru särguinciosul §i moralul dascäl din Certeze: „Dupä ce Mihail Moro§anu, cantorele-invä^ätor din Certeze, in stapunea sa cea nouä, prin särguitoarea invä{äturä a pruncilor, prin purtarea sa exemplarä, prin adänca onoare cätre parohul locului, §i prin modelul bun cätre locuitorii comunitäpi, pe sine foarte s-а distins, pentru aceea cu adäncä umilin^ä mä год lllustritäpi Voastre, ca pe dänsul cu investiturä а-l bucura, sä ne indura{f'2&. ín 6 octombrie 1860, vice-protopopul ßomeutei Mari, Atanasiu Cototiu, TI recomandä pentru postul vacant al §colii comune din parohiile Mogo§e§ti §i Satulung, pe invä^ätorul Dimitrie Coste, pe motiv cä „e bärbat cu pricepere maturä §i moralitate demnä"27. invätätorul Teodor Rotariu, de la §coala centralä din Tärgu Läpus (Läpu§ul Unguresc), este recompensat de cätre Ordinariat cu suma de 50 de florini datoritä „silinfei sale, zelului §i modului propunerif’28. ín recomandarea sa din 1 23„Amicui §coalef\ nr. 49-50/1862, p. 395. 24 Idem, nr. 48/1862, p. 385. 25ldem, nr. 28/1863, p. 229. 26ANRSJCJ-FEG, Act 389/1858, f. 1. 27Ibidem, Act 1779/1860, f. 1. 28Ibidem, Act 1781/1860, f. 1. 39
