Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ciprian Rigman: Conduita socială a învăţă torilor greco-catolici din Dieceza Gheria între normă şi realitate (1856-1868)
Istorie cä dascälii erese din fiii lor a vocali, medici, tehnici, teologi etc., prin urmare, cät folos are napunea intreagä daca dascälii se cäsätoresc bine"20 21. Fácánd parte din elita localä, dascälii se confruntau cu a§teptarea ca din familiile lor sä se ridice noi membri ai categoriilor elitäre románesti, atät la nivel local, cät §i national, iaríntre Tndatoririle lor se numära §i cultivarea bunelor relatii cu elitele existente, in scopul consolidärii prestigiului tünetiéi lor: „Dascälii sunt datori §i pentru vaza funepei lor, dar §i pentru perfeclionarea lor, a-§i cä§tiga intrarea ín casele mai mari §i mai nobile decät ale lor §i a-§i cä§tiga preluirea lor §i familiei lor. §tiinla, dexteritatea, purtarea solidä §i caracterul nepätat /7 vor ajuta sä dobändeascä aceasta. Acestea toate se pot cä§tiga prin studiu”. Studiul este, a§adar, instrumentul lor de bazä Tn cä§tigarea §i consolidarea prestigiului social. Dascälul este dator sä studieze tot timpul, adäugänd cuno§tintelor sale didactice, metodice §i pedagogice, pe cele de istorie, geografie §i limbi moderne, Tmbinate cu о bunä informare privind evenimentele vremii, pe baza lecturii constante a ziarelor. Dincolo de componenta intelectualä a comportamentului daseälilor Tn societätile mai Tnalte, calitätile care Ti recomandä Tn societate sunt reverenta fatä de superiorii lor ecleziastici sau laid, respectui pentru ierarhie §i proceduri §i bunele maniere dobändite prin „studierea a§a-numitelor Galantomurr\ Un aspect foarte important Tn conturarea imaginii ideale a daseälului román TI constituie raporturile sale cu comunitatea Tn mijlocul cäreia T§i desfä§oarä activitatea. Sunt daseäli care T§i petrec Tntreaga viatä Tn aceea§i §coalä, se Tncadreazä profund Tn viafa satului, se amestecä printre oamenii satului, le boteazä §i le nä§esc copiii, participä la necazurile §i bucuriile comunitätii, dar, Tn acela§i timp, au preocupäri cärturäre§ti §i, de multe ori, politice22. Ca parte a elitei locale, aläturi de preot §i jude, Tnvätätorul era permanent Tn atentia sätenilor §i trebuia sä fie un exemplu de urmat pentru Tntreaga comunitate. ín orice Tmprejurare Tn care interactiona cu sätenii, Tn §coalä §\ Tn afara ei, Tn bisericä §i Tn afara ei, la petreceri §i pomeni, purtarea daseälului trebuia sä fie Tntotdeauna exemplarä din punct de vedere moral, cäci doar a§a puteau fi convinsi párisii sä-§i trimitä copiii la §coalä. ín relajia cu colectivitatea ruralä, dascälul avea obligata sä respecte о serie de reguli, care aveau menirea sä-i contureze о imagine pozitivä: sä-§i Tndeplineascä atribupe de dascäl §i cantor cu conpinciozitate, sä fie echitabil Tn relajia cu pruncii §colari, „asemenea purtändu-se cu cei mai säraci, ca §i cu cei mai avup, cu cei mai väzuli, ca §i cu cei mai de jos”, sä fie omenos §i cu solicitudine cätre toji membrii comunitätii §i „sä se fereascä de aroganla de care mulp daseäli pätimesc, sä se fereascä de semepe, care intunecä §i cele mai bűne proprietäp’’, sä utilizeze cu tact §i echilibru educa|ia superioarä de care beneficia, „sä dueä о via\ä treazä §i sä nu cuteze a se imbäta’’, sä evite crä§mele, anturajul negativ §i jocurile, „sä se 20 Ibidem. 21 Ibidem. 22Simion Retegan, Satui romänesc din Transilvania, ctitor de §coalä (1850-1867), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1994, p. 8. 38
