Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ciprian Rigman: Conduita socială a învăţă torilor greco-catolici din Dieceza Gheria între normă şi realitate (1856-1868)
Marisia XXXVI vorbeascä presa vremii: „[...] dascälul e obligat totdeauna a recunoa§te pe paroh de superior §i cu venerate a se purta cätre dänsul, a atárna de la dänsul §i ordinele lui a le indeplini, iar in timpuri dificile sä ceará sfatul §i ajutorul lui’A1. De asemenea, invätätorul trebuia sä-l ajute pe preot ín misiunea lui de a pregáti „oile sale ce vin ín lume” pentru viaja eternä. Sursele documentare consolideazá locul secund al dascálului ín cadrul ierarhiei elitelor locale, loc devansat doar de preot, pe considerentul cá „[...] dupá sacerdop, sarcina sa e cea mai maré §i cea mai respectabilá ce s-а dat omului de a exercita §i cá orice bine i s-ar face aid pe pämänt, n-ar fi de ajuns spre a-i räspläti dupä cum meritä”17 18 Viata socialä a dascálului epocii se deruleazä pe trei dimensiuni: familia, relata cu comunitatea §i rela^ia cu elitele. Modelul dascálului ideal include о familie intemeiatä pe principii, corectitudine §i sentiment, context ín care alegerea consoartei juca un rol foarte important. Dincolo de a§teptärile societätii de la dascälul ínsu§i, existä un set de a§teptäri §i de la sofia acestuia, care trebuie sä finä casa in mod exemplar, in curäfenie §i ordine, sä-l poarte pe dascäl ingrijit §i cu verminte adecvate, sä fie priceputä in treburile casnice, sä gäteascä bine §i sä ingrijeascä grädina de legume §i de flori, cä§tigändu-§i astfei respectui celorlalte femei din comunitate, respect care se va räsfränge atät asupra dascálului, cät §i asupra §colii de care acesta se ocupä. La rändul ei, sotia dascálului reprezintä о sursä de informari §i de invätäturä pentru toate femeile satului, „särmane täränci’ care se adunä in jurul ei, apreciindu-i priceperea §i cerändu-i sfaturi despre economia casei. Ca atare, in alegerea somiéi, dascälul are о misiune foarte grea, cäci aceastä alegere trebuie fäcutä pe baza unor principii morale, ridicändu-se deasupra aspirapor märunte, de ordin material, care stäteau de multe ori la baza incheierii cäsniciilor vremii: „Aceea pe care о va alege de consoarta viepi sale sä пи о caute numai cu ochi trupe§ti §i cu inimä iubitoare de interes, ci mai cu seamä cu ochi suflete§ti sä о priveascä, sä cugete cä cu dänsa are a pä§i in lume §i a vie[ui amändoi dupä caracterul unui dascäl. [...] In timpul modern sunt convins cä avem destule románcuké crescute dupä cerin{a timpului, §i dascälii nu vor fi consträn§i a lua pe fata lui badea Ivan pentru cä are ni§te taleri la grumaz sau e din satui unde voie§te mirele de dascäl a se incuiba prin influenza lui badea Ivan care e neam cu popa, cu judele §i e bogätanul cel dintäi in saf’19. Modelul dascálului ideal, a§a cum se contureazä in presa vremii, include unele aspirari de ordin national, legate de construirea unei elite romänep, bine educate, care sä ridice intreaga comunitate romäneascä din Transilvania la un alt Statut politico-economic. Sotia dascálului are un rol bine definit in cadrul acestui efort, de buna sa alegere depinzänd múlt mai multe lucruri decät fericirea conjugalä: „Dacä consoarta dascálului are parte de cre§tere modernä, tot a§a se va strädui sä-§i creascä fiii §i fiicele, ba incä mai sus §i de multe ori ea e cauza 17ldem, nr. 48/1862, p. 384. 18 Idem, nr. 19/1864, p. 194. 19ldem, nr. 49-50/1862, p. 394. 37
