Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Stancu: Surse documentare privind problema Holocaustului
Marisia XXXVI comunicare finaCd si cinstitä sä fie trimisä guvernuCui, conform cu OVLatei 18:16, in prezenta a doi sau trei martori. ßmfäcut cCeja pCanuCunui asemenea protest. CoCegii mei íncá nu C-au väzut din cauza urgent ii timpuCui, si inf őrmez pe ‘Excedant a voasträ de continutuC Cui si anexez о copie. Sper cd (Biserica EvangheCicä va aduce un memoriu de aceias naturä (premieruCui. ‘Vom informa pe ßCteta Sa RegentuC de acest act trimitändu-i о copie dupä protestuC nostru (p.8). Scrisoarea a fost trimisä si la Esztergom färä a fi primit un räspuns. Cooperarea cu conducätorii evrei. Reprezentantul Bisericilor Reformate si Evanghelice, Albert Bereczky, a Tntretinut legäturi cu liderii evreilor, Otto Kolonny, presedintele Federatiei Sioniste Maghiare, si Dr. Tibor Soher, preot evreu pentru a staßiCi о armonie intre activitatea (BisericiCorsi demersuriCefdeute de evrei. (p. 13). In acest sens, spune Bereczky, am organizat о retea de informatii prin serviciuC pastoraC. ín cadrul acestei colaboräri A. Bereczky Ti faciliteazä contacte lui Otto Kolonny cu sambelanul Regentului, lulius Ambroszy. ín timp ce (RegentuCpregäteaßrmistitiu si cu aceasta si о revizuire a poCiticii interne a tärii, se pCänuia un organ guvernamentaCpentru administrarea afaceriCor evreiesti; in acest post a fost desemnat Otto RoConny. (Dar in tirnpuCasediuCui (Budei, germanii C-au prinssi apoi C-au ucis. Opera Comitetului „Bunului pästor”, Tntre 19 martié si 15 octombrie 1944. ßproape 100.000 memßri ai (BisericiCor eres tine au fost cCasificati ca evrei fUnd adusi in anumite case (Tn Ghetto n.n.J, fortati sä poarie steaua gaCßenä iarpe stradä nu se puteau mis ca decät cäteva ore pe zi. in aceastä perioadä opera sociaCä a ComitetuCui s-а Cärgit foarte muCt. Dupä 15 oct. 1944. Demesul Episcopului Ravasz pe längä prim-ministru. EpiscopuC Revasz se prezentä secretaruCui (PrimuCui CMimstru cu umiätoareCe cereri: a) (.Budapesta sä fie decCaratä oras desefus. Distrugerea CucräriCor pußCice si poduriCor sä fie evitatä; 6) ßnuCarea pCanuCui. de evacuare a orasuCui; c) Evreii sä fie tratati omeneste; d) Incetarea deportäriCor, e) Securitatea vietii evreiior. Dupä о säptämänä, episcopuC Revasz primi de Ca (Premier vestea cä EuhreruC a apro 6at puncte Ce de mai sus ( p. 14). D. Ajutoare primite din sträinätate. Misiunea Scotianä. Isi Tncepe activitatea Tn 1938 prin organizarea de cursuri de predicare a Evangheliei printre evrei. Cursurile aveau loc Tn biserica Pozdonyi din Budapesta. Sub protectia Crucii Rosii Suedeze, la 14 noiembrie 1944, Misiunea Scotianä a deschis „Casa Mamei si a Copilului” Tn care Tsi duceau traiul copii pänä la värsta de 16 ani, 30 de mame si 12 tati. La 12 decembrie 1944 Politia a dizolvat „Casa Mamei si Copilului” internänd beneficiarii ei Tn Ghetto. Acestia, cu sprijinul Misiunii Scotiene si a unor acte false au reusit sä päräseascä Ghetto-ul fiind adäpostiti Tntr-o clädire a Misiunii Scotiene numitä „Casa Refugiatilor”. О Tntämplare, petrecutä anterior acestui episod, pune Tn luminä sacrificiul membrilor Misiunii Scotiene. La 25 aprilie 1944 „furia germanä” а arestat Tngrijitoarea „Casei Fetelor”, miss Jane Hainings. La 12 august 1944, Misiunea a fost anuntatä cä miss Jane a murit, Ca ßuscCrwitz, impotriva sa pronuntändu-se 8 capete de acuzare: a Cucrat pentru evrei; a pCäns cänd niste copii de s соaCä primarä purtau steaua gaCßenä; a Cicentiat servitoarea sa arianä: a ascuCtat posturiCe 311
