Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Stancu: Surse documentare privind problema Holocaustului
Istorie de radio ßritanice; a primit mai mufti vizitatori engiezi; a fost activä in poCiticä; a vizitat prizioneri de ráz бог ßritanici; a trimis pacßete prizioneriCor ßritanici. ‘Ea toate Ce-a acceptat, afarä de aceea cäfäcea poCiticä activä. Ea a murit ca un mártír, Tncheie autorul, pentru misiunea sa si pentru cauza evreiascä din Vngaria (p. 17-18). (Da domnule Albert, aid vä dau íntru tótul dreptate. n.n.). ín sprijinul evreilor din Ungaria au mai intervenit Crucea Rosie International si Crucea Rosie Suedezä, insä autorul nu ne dä alte amänunte Tn afara celor amintite Tn comunicarea de fatä. E). ín Tncheierea lucrärii Albert Bereczky supune verdictului istoriei tot ceea ce au fäcut Tn credintä, caritate si sacrificiu Tn timpul perioadei de persecute a evreilor Tn Ungaria, Bisericile protestante. Existä о umbrä de autocriticä Tnsä, dar nu vinovätie ci de neputintä.. Vinovati sunt altii! (Bisericile isi dau ßine seama cä dacä credintä arfifost mai puternicä (De eine depinde aceastä credintä? n.n.), dacä ar fi fost mai ßine inzestrate cu daruriCe ßinefacerii, OomnuCarfifäcut Cucruri mai mariprintre eie. Cßiar as a, ei au avut indräzneaCa (Nu Domnul! Nu Bisericile? Ci ei! Preotii! n.n.), de a intretine speranta cä in ziua judeeätii de apoi, ei nu vor auzi terißiCeCe cuvinte: „Tu nu mi-ai dat mäna, nu m-ai adäpostit, nu m-ai imßräcat”. Ci cCe vor auzi cuvinteCe de muCtumire aCe (DomnuCui: „Orice aifäcut pentru una din miciCe meCefiinte, aifäcut-o pentru mine” (p. 21). Lucrarea are un profund caracter de propagandä si manipulare. Se afirmä Tn majoritatea cazurilor generalitäti, färä fapte concrete, färä trimiteri la documente, färä date precise, färä prezentarea concretä a protestelor, scrisorilor, memoriilor si urmärile lor. Autorul stie „perfect” ce se Tntämpla Tn Slovacia, Románia sau alte regiuni europene, dä date concrete despre „holocaustul” din aceste täri, dar nu stie, doar Tn unele cazuri cu mare aproximatie, ce s-а petrecut sub ochii säi, cu atät mai mult cu cät Tsi asumä un rol important Tn cunoasterea si desfäsurarea evenimentelor, organizänd propriul „serviciu de informatii” privind situatia evreilor Tn societatea maghiarä, Tn Ghetto si la transportarea acestora Tn Germania. Naivitate, superficialitate, prostie, ascunderea adevärului, minciunä, cinism sau toate la un loc? Adeväratul scop: A „demonstra”, mai curänd a induce Tn opinia publica sentimentul nevinovätiei totale si complete a bisericilor maghiare, a armatei maghiare, a politiei si jandarmeriei, a parlamentului, a guvernantilor maghiari, Tn frunte cu prim-ministrii, ministrii, presedintele Senatului si Regentul, dar si implicarea tuturor acestor factori Tn apärarea de „furia germáné” a evreilor. Chiar si régimül Teroarei (instaurat la 15 oct. 1944) nu a fost vinovat. Si Tn acest caz vinovati erau: tinerii teroristi germani care intrau in casele evreiesti ucigändu-i cu armele si cu grenadele de mänä. Guvernul Szalaszi nu era amestecat. Mai múlt, a obtinut de la Hitler aprobarea tuturor cererilor privind: c) Evreii sä fie tratati omeneste; d) fncetarea deportärilor; e) Securitatea vietii evreilor. Mä Tntreb din nou. О fi naivitate, superficialitate, prostie, ascunderea adevärului, minciunä, cinism sau toate la un loc? Note bibliografice 312
