Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Emilia Diaconescu: Mişcarea memorandistă din Transilvania reflectată în presa din Regatul Romăniei
Marisia XXXVI Si ziarul Curierul din Iasi publica Tn numärul säu din 20 mai 1892 articolul Románii din Transilvania la Impäratul Franz Iosif, Tn care prezenta continutul Memorandumului si se punea Tntrebarea dacä Impäratul Ti va primi, stiut fiind cä maghiarii au facut demersuri ca acesta sä nu se Tntälneascä cu cei peste 300 de transilväneni. Si asa cum se anticipa, actiunile maghiarilor au reusit, impäratul refuzänd primirea romänilor. Dr. I. Ratiu i s-а explicat cä, datoritä naturii politice a cauzei lor, audienta poate avea loc numai cu acordul ministrului ungar. Memorandumul a fost prezentat sefului de Cabinet al Tmpáratului, la 1 iunie 1892. Refuzul impáratului de a primi delegatia romänä a provocat reactii violente Tn presa romaneasca. ín numärul din 5 iunie 1892, Románul publica articolul Franz Iosif si ungurii, Tn care se spunea: nu stim pe ce motive logice s-а sprijinit Maiestatea sa, pentru a dispretui respectabila si impunátoarea delegatie a fratilor nostri, mai cu seamä cä memoriul lor era chibzuit si cuviincios si ca un suveran este dator a fi pururea conciliant Tn asemenea Tmprejurári. Poate cä venerabilul Tmpárat s-a obisnuit atát de múlt cu consilierii säi unguri Tncát nu poate a-i schimba. Daca aceastá este situatia, atunci asistám la spectacolul cél mai periculos, acéla de a vedea pe conciliantul suveran de la 1860 devenit azi pärtinitor, adicä cu tótul sub domnia ungureascá.” О importanta deosebitá a fost acordatä de acest ziar modului brutal Tn care au fost tratati fruntasii memorandisti la sosirea lor Tn tarási, Tn special, vandalismului comis asupra lui I. Ratiu la Turda. Presa romäneascä a relatat si despre grandioasele Tntruniri si mitinguri de sprijin pentru memorandisti organizate la: Craiova, Iasi, Tärgoviste, Cämpulung, Bucuresti, Buzäu. ín numärul din 16 iunie 1892, Románul vorbea si despre о propunere din Roman, a cetätenilor Costin Bräiescu (liberal-independent), AI. V. Mortun (liberalnational), AI. Milescu(conservator) si preotul Gh. Radu, “ca Tn fiecare judetsi Tn Bucuresti sä se aleagä delegatii care sä se prezinte Ia cabinetele marilor puteri europene cu rugämintea de a interveni pentru Tndreptarea urgentä a enormului räu extrem, care Tmpinge la consecinte deplorabile, de Tntindere a calamitätii publice. Vom putea astfei ajunge sä vedem reabilitate si respectate drepturile cälcate si strivite ale fratilor nostri conationali”.6 Presa a relatat constant si actiunile “Ligii culturale románé”, cu filiale Tn toate localitätile mari din Regat, actiuni care, printre altele, au avut ca rezultat, colectarea de fonduri bänesti care au fost trimise Tn Transilvania. Ziarul Románul din 12 august 1892, reproducea protestul “Ligii culturale", sectiunea Cämpulung, care se termina cu Tndemnul: “Este timpul cä sä lucräm cu mintea, cu inima, cu punga si cu patriotismul nostru, spre a da fratilor nostri viata nationalä si libertatea...”.7 Ziarul Románul si-a informat cititorii si despre masivele treceri ale gránitéi de cätre transilväneni, pentru a scäpa de rigorile politice maghiare. Astfel Tn 5 nov. 1892, Ia rubrica De peste munti, se aräta cäTn ultimii trei ani, numärul supusilor maghiari care au trecut Tn Romania pe la Buzäu, Poiana Säratä, Tulghes si Santul Vechi este cu 10000 mai mare ca al celor ce s-au Tntors. Cu múlt mai mare este numärul celor care au trecut pe ascuns, Tn medie 6000 pe an.8 6 Ibidem, 16 iunie 1892 7 Ibidem, 12 august 1892 8 Ibidem, 5 noiembrie 1892 299
