Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Emilia Diaconescu: Mişcarea memorandistă din Transilvania reflectată în presa din Regatul Romăniei
Istorie ín acelasi numär, ziarul amintit reproduce un fragment dintr-un articol apärut in ziarul italian Corriere della sera (probänd eficienta propagandei facutä de “Liga culturala” Tn sträinätate). Dupä ce vorbea despre esecul Memorandumului, ziarul italian sublinia cä „atentia romänilor transilväneni s-а Tndreptat spre fratii de dincolo de Carpati, care se adäpostesc sub sceptrul regelui Carol de Hohenzollern”. Se vorbea si despre telegrama trimisä regelui de cätre studentii bucuresteni Tn care acesta era rugat sä intervinä Tn favoarea fratilor transilväneni, studentii punänd tot Regatul Tn miscare prin mitinguri de protest Tmpotriva maghiarilor.9 Manifestable de simpatie si solidaritate cu cauza romänilor transilväneni desfäsurate Tn Regat dar si Tn multe täri europene au fost apreciate de fruntasi memorandisti(exemplu: scrisoarea doamnei Emilia Ratiu, sotia dr. I. Ratiu din Turda, scrisoare adresatä ziarului craiovean Actiunea Liberalä, pentru suma de 500 lei primitä cu ajutor din Franta; cetäteanul román Cesianu trimise si el 500 de lei, A. Beldiman trimite suma de 1600 lei). In toatä tara au loc serbäri pentru strängerea de fonduri si se fac liste de subscriptii pentru sprijinirea miscärii transilvänene.10 Ziarul Románul din 6 decembrie 1892 relata despre vizita la Bucuresti a fruntasilor memorandisti dr. I. Ratiu, dr. V. Lucaciu si dr luliu Coroianu, care ceruse Tnläturarea oricäror manifestatii Ia venirea lor. „A nu celebra venirea la noi a domnilor Ratiu, Lucaciu, Coroian, arfi ca si cänd am cäuta sä Tnäbusim sfintele sentimente de frätie ce trebuia pururi sä domneascä Tntre romänii Tmpärtiti numai printr-un munte”.11 Cu banii ce se vor aduna Tn mod public, se va bate о medalie care sa aibä ре о parte numele ilustrilor oaspeti, iar pe cealaltä datele respingerii Memorandumului de cätre Impärat, vandalismul de Ia Turda Tmpotriva dr. Ratiu si condamnärii lui V. Lucaciu. Un spatiu foarte important au rezervat ziarele romanesti marelui proces al memorandistilor(25 aprilie - 25 mai 1894) de la Cluj. Astfel Evenimentu (lasi) aprecia cä Tn sovinismul lor trufas, exploatatorii fratilor nostri de peste munti, väzänd cä toate silintele lor de a deznationaliza pe romänii din Ungaria rämän sterpe, si-au luat drept devizä eine nu se pleacä, se sfarmäl Crezänd cä este de ajuns a Tnlätura pe cäpeteniile romänilor pentru a extermina romänismul, si s-au pus pe lucru”.12 Aceiasi probléma este tratatä pe larg de ziarul L'Independence Roumaine , care se exprima astfei: „La ora actualä, о singurä problemä preocupä si absoarbe opinia publica romäneascä: procesul “Memorandumului”care va avea loc Tn curänd la Cluj: Vor fi judecati 25 membri ai Consiliului National de la Sibiu pentru о vinä imaginarä - trädarea de patrie. Maghiarii considerä cä, prin judecarea simultanä а celor 25 de romäni, vor reusi sä-i faeä pe ceilalti romäni Tnräiti sä devinä mai Tntelepti, adicä sä accepte functii politice bine plätite si alte avantaje asigurate romänilor rezonabili, decät sä se expunä mäniei autoritätilor, sä treaeä dintr-o Tnchisoare Tn alta si sä lupte pentru о cauza iremediabil pierdutä...Aceastä argumentatie maghiarä este totalmente gresitä. Cäci, ceea ce da fortä fratilor nostri de peste munti nu este actiunea unor persoane singulare(de elitä), care scriu, pledeazä, se agitä. Superioritatea lor rezidä Tn poporul Tnsusi, Tn täran, profesor, Tnvätätor, comerciant, muncitor, preot, student. Fiecare román, de la о värstä fragedä, se considera purtätorul unei cauze sfinte si i se dedica cu tótul”.13 Ziarul 9 Idem. 10 „Románul", 26 iulie 1892. 11 Ibidem, 6 decembrie 1892 12 „Evenimentu!”, lasi, 21 mai 1894 13 Jndependance Roumaine",20 aprilie 1894 300
