Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Balint: Episcopul romano-catolic Marton Aron în documentele serviciilor speciale romăneşti şi ale Procuraturii Militare Principale Tărgu Mureş
Marisia XXXVI treilea al secolului XX. In octombrie 1941, Marion Aron a intrat in legäturä cu rezidentul de spionaj al legatiei maghiare de la Timisoara. A fost momentul Tn care contraspionajul román nu a mai avut nici un dubiu despre activitatea sa, mai ales cä anterior reu§ise sä procure Codul spionajului horthyst, fapt care a rämas necunoscut maghiarilor pe toatä durata räzboiului, dar care le-а permis romänilor sä deconspire §i sä anihileze о serie de organizafii §i refele de spionaj maghiare de pe teritoriul Romäniei. Una dintre cele mai importante retele maghiare de spionaj din Transilvania - cu ramificalii §i la Tärgu-Mure§ - a fost cea condusä de episcopul Márton Aron. Informatiile culese de el personal sau sau de cei din organizafia sa erau cifrate cu ajutorul cärtii “Piszkos Fred visszatér” (“íntoarcerea mizerabilului Fred”) §i trimise apoi Ia destinare. Indicativul cu care Márton Áron era apelat de Centrala Serviciului de Spionaj Maghiar de la Budapesta era permanent fiind format din grupul de litere “P.I.S.” §i reprezenta iniciáléié tipografiei la care a fost tipäritä cartea de mai sus13. Indicativul cu care Márton Áron trebuia sä räspundä era de fiecare datä altul. Prin intermediul Adelei Visnovitz - agentä a spionajului englez - s-а reu§it a se realiza legäturä lui Márton Áron cu englezii, episcopul devenind astfei agent dubiu, fäcänd uneori un joc foarte complicat §i Tncä greu de Tnfeles §i azi. Prin intermediul Elenei Bindasz, näscutä la 15 decembrie 1899 la Tärgu-Mure§, maghiarä de religie ortodoxé (?), Márton Áron a reu§it sä afle foarte multe informafii legate de morálul armatei románé, ce vorbesc militarii Tntre ei, ce nemultumiri au etc. in acelasi timp, prin intermediul aceleia§i Bindasz Elena, care ajunge §i ea sä о cunoascä pe Adela Visnovisz (agenta englezä), Márton Áron a fäcut cuno§tinfä cu Matei loan, cetäfean iugoslav de etnie románé, fost aviator Tn armata iugoslavä §i care se refugiase ín Románia datoritä prigoanei germane. Matei TI va pune Tn legäturä pe Márton Áron cu maiorul särb Bo§co Stanoilovici, fost ata§at militar iugoslav Tn URSS, un filo-englez cu relafii atät Tn spionajul englez, cät §i Tn cel sovietic. Refeaua lui Márton Áron va create foarte mult Tntr-un timp relativ scurt, aceasta fiind capabilä chiar §i de sabotaje. Elena Bindasz, care la un moment dat este arestatä de autoritätile románé, va indica sabotajele executate, modul de operare, de unde se procura explozibillul necesar, Tnsä TI va deconspira cu aceastä ocazie §i pe episcop, ca dealtfel Tntreaga refea condusä de el. Reacfia autoritätilor románé a fost nuanfatä de la caz la caz. Dacä Tn unele situatii reteleie maghiare care operau pe teritoriul Romäniei au fost anihilate rapid pronuntändu-se ani grei de Tnchisoare §i chiar condamnäri la moarte, cel pufin ín cazul lui Márton Áron nu s-а Tntämplat acest lucru. Dacä din diverse rafiuni episcopul (spion) Márton Áron s-а bucurat Tn perioada interbelicä, dar §i Tn timpul räzboiului de un tratament cu menajamente, nu acela§i lucru se va Tntämpla dupä 1948. Comuni§tii, care puseserä mäna §i pe arhivele serviciilor speciale románé de dinainte de 1940, nu l-au mai tratat cu aceea§i Tnfelegere pe episcop, ba dimpotrivä, TI vor aresta §i condamna pe viafä. Eliberat totusi de autoritätile comuniste dupä mai multe interventi exceptional la cel mai Tnalt nivei, episcopul Márton Áron aflat acum Tn domiciliu obligatoriu la Alba-lulia, a continuat sä desfäsoare - ín duda posibilitätilor limitate - actiuni atät Tmpotriva statului román, cät si a regimului comunist. 13 Cazul este tratat pe larg de Rogojan, A., in op. cit., p.526. 281
