Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Balint: Episcopul romano-catolic Marton Aron în documentele serviciilor speciale romăneşti şi ale Procuraturii Militare Principale Tărgu Mureş
Istorie Actiunile episcopului Márton Áron din perioada anilor 1945 - 1949 a fost strict monitorizatä de serviciile statului roman, respective de Siguranta Statului pänä Tn 1948, si de Securitate dupä 194814. Personaj charismatic, cu о mare putere de convingere asupra multimilor si care se bucura de un respect deosebit in rändul conationalilor sái, Márton Áron putea polariza oricänd о miscare de rezistentä de mare amploare si impact. Afländuse sub filaj operativ, deplasärile si actiunile sale in Transilvania erau insä strict monitorizate, astfei incät actiunile sale erau predictibile si drept urmare, au putut fi contracarate. intr-o notä-raport a serviciilor de contraspionaj románé din 1947, el era indicat ca fäcänd parte din agentura Serviciului Maghiar de Informatii care opera in Románia15.- Zece ani de teroare -Procuratura Militarä Principalä Mure$ (1954-1964) tdiuir» Nico ”Trei variante pentru Ardeal” - Grupul Fodor in ancheta Procuraturii Militare mure§ene Ardeal independent, Ardealul dat in intregime Ungariei sau Ardealul sä fie despär|it in douä pärfi egale intre Románia §i Ungaria. Potrivit referatului intocmit de Procuratura Militarä Principalä Tárgu-Mure§ §i inaintat Procuraturii Militare Bucure§ti - referat in sollt de concluziile de invinuire puse pe data de 22.01.1958 - aceastea erau cele trei variante concepute de un grup de invinuiti din care fäceau parte Fodor Pavel, Haidu Geza, Csiha Coloman, Szentmartoni Valentin si Szocs Ignatiu 16. Tn cadrul anchetei desfä§urate pe parcursul mai multor luni se ajunsese la concluzia cä grupul era cu mult mai numeros §i se aflase intr-o permanentä legäturä cu episcopul romano-catolic Márton Áron, proaspát eliberat din inchisoare - fusese condamnat pe via{ä in 1951, dar i se intrempsese incarcerarea la intervenlia Prezidiului Marii Adunäri Nationale - iar la momentul respectiv, 1958, episcopul se afla in domiciliu obligatoriu la Alba-Iulia. De§i am studiat mai multe documente - §i presupunänd cä ancheta a fost fäcutä cu un minim de profesionalism - pentru mine rämäne totusi intrebarea, eine a fost adeväratul inspirator al respectivului grup, Fodor Pavel sau Márton Áron?16 ’’Grupul Fodor”, cum era denumit in documentele de anchetä, se afla in in filaj operativ incä din 1955 fiind arestat in 1957, la Tärgu- Mures, si fusese pus imediat in relate cu persoana episcopului Márton Áron, un lucru relativ simplu, deoarece Fodor Pavel se intálnise de mai multe ori cu episcopul in acest interval de timp. La momentul arestärii grupului, 1957 - episcopul aflat in domiciliu obligatoriu la Alba-Iulia, asa cum spuneam anterior-era si el in filajul operativ al securitätii. 14 Bodeanu, Denisa, "Arestarea, procesul si detentia episcopului Márton Áron in documentele din Arhiva CNSAS”, ín ”Caietele CNSAS", an ÍV, nr. 1-2 (11-12)/2013, pp. 232-233. 15 Rogojan, A., si Poncea, T.V., op. cit., pozitia 73, p. 396. 16 DJMAN, fond Procuratura Militarä Principalä Mures, dosar 295/1957, dosar 355/1957, ff. 162-167, dosar 437/1958, ff. 4-6, f. 6, f. 9, ff. 11 -12. 282
