Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Balint: Episcopul romano-catolic Marton Aron în documentele serviciilor speciale romăneşti şi ale Procuraturii Militare Principale Tărgu Mureş
Istorie FOTO 1: Márton Aron (1896 - 1980), episcop romano-catolic de Alba lulia din februarie 1939 Diplomatie, propagandä si un spionaj activ Dupä instaurarea regimului condus de Horthy, Ungaria a inceput о intensä campanie international de contestare a prevederilor tratatelor Tncheiate la Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920) §i ín mod deosebit pe cel de la Trianon din 4 iunie 1920, prin care Transilvania era recunoscutä “de jure” ca parte componentá a Regatului Romániei, urmare a actului “de facto” petrecut la 1 Decembrie 1918 la Alba-lulia §i care fäcea cunoscutä vointa romäneascä liber exprimatä si temeinic fundamentatá din punct de vedere istorie. Actiunile in plan diplomatic international desfä§urate cu multä insistentä si persuasiune de cätre diplomatia maghiarä ín vederea revizuirii tratatelor3, au fost dublate de alte actiuni mult mai elaborate, cele desfá§urate pe frontul secret. La acel moment, Ungaria dispunea de mai multe avantaje. Avea retelele informative constituite incä de pe timpul Austro-Ungariei - dar care acum se gäseau ín “conservare” - avea cadre de informafii pregätite chiar pe relafia Transilvania §i mai dispunea de un imens avantaj: in zonele locuite compact de etnici maghiari exista un puternic sentiment §ovin §i iredentist. ín aceste conditii, Ungaria a putut sä promoveze un spionaj activ intr-o zonä de care - cel pu{in din punctui ei de vedere - nu s-а considerat niciodatä despärtitä sau de care s-а considerat cel mult, doar temporar despärtitä. Ungaria revizionistä a gäsit cea mai mare sustinere din partea Marii Britanii. О bűné parte din elita maghiarä intretinea §i cultiva relatii apropiate cu inalta societate englezä. Trebuie mentionat faptul cä un sprijin important acordat politicii promovate de Ungaria, a fost din partea lordului Rothermere4 care era proprietarul unui grup de ziare de succes §i cu mare influentä atätin Anglia, cät §i in sträinätate5. Aceastä amplä campanie orchestratä cu múlt profesionalism la Budapesta, era dublatä de actiunile de propagandä promovate in sträinätate de “Liga Revizionistä”6, dar si de alte organizatii neguvernamentale. Din 1927, cänd a fost infiintatä, §i pänä in 1940, Liga a publicat 228 de cärti, reviste §i ziare cu caracter revizionist in limbile germanä, italianä, francezä, englezä, spaniolä, finlandezä, 3 A se vedea in acest sens Pascu, St., si Stefänescu St., Jocul periculos al falsificärii istoriei -culegere de studii si articole, Editura Stiintificä si Enciclopedicä, Bucuresti, 1986, precum si Vinteler, O., si Tetean, D., Problema transilvanä Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014, о culegere de documente din arhivele rusesti care atestä intensitatea si amploarea preocupärilor maghiare, din perioada 1940-1946, pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria. 4 A rämas Tn constiinta istoricä romäneascä cu articolul säu Hungary's place under the sun (Locul Ungariei sub soare), publicat in 1927 in ’’London Daily Mail”, articol in care pleda deschis pentru cauza maghiarä. 5 Din gupul de presä al lordului Rothermere fäceau parte 71 de ziare §i reviste din Anglia, Statele Unite §i Canada, in frunte cu bine cunoscutul “Daily Mail” care, la momentul respectiv, avea un tiraj de 2 milioane de exemplare. 6 Era condusä de Ferencz Herezog (1863-1954), scriitor, ziarist si dramaturg maghiar. 278
