Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Balint: Episcopul romano-catolic Marton Aron în documentele serviciilor speciale romăneşti şi ale Procuraturii Militare Principale Tărgu Mureş
Marisia XXXVI portughezä §i maghiarä. Din acest total, un numär de 124 de publicani se ocupau de asa-zisa “probléma a Transilvaniei” §i ajungeau pe diferite cäi §i Tn Ardeal. Societätile feminine maghiare organizate pe baze confesionale, organizafiile §i asociape culturale contribuiau §i ele la propaganda revizionista. Márton Áron, portrét neretusat Personal consider cä despre episcopul romano-catolic Márton Áron nu s-a scris Tncä totul. Existä documente in arhivele romäne§ti (ale serviciilor speciale de dinainte de 1948, dar §i de dupä acest moment), documente chiar §i Tn arhivele mure§ene, care fac referire la persoana sa, existä studii publicate Tn reviste precum “Dosarele istoriei”, existä note informative despre activitatea episcopului Tn “Cartea Albä a Securitätii”, dar si volume care amintesc, Tn anumite contexte, de persoana episcopului. Un studiu temeinic, care sä valorifice Tntr-o concepfie unitarä si aceste informafii obfinute din mai multe surse istorice este mai mult decät necesar. Tn prezent, atunci cänd vine vorba despre persoana episcopului aproape tofi interlocutorii maghiari se referä cu predilectie la momentul 18 mai 1944 cänd, aflat Tn Biserica “Sfäntul Mihail” din Cluj - spre cinstea sa - episcopul a avut täria moralä, demnitatea §i curajul sä condamne politica horthystä fafä de evrei. "Magyar Katolikus Lexikon”7, ca dealtfel majoritatea scrierilor maghiare, atunci cänd se referä la viata si activitatea episcopului, spun destul de laconic cä, citez: “...a pledat pentru drepturile maghiarilor din Transilvania...”, insiständu-se, Tn mod deosebit pe opozitia sa manifestatä fatä de régimül comunist din Románia, fapt care desigur, nu poate fi contestat. Ce Tnseamnä Tnsä atät de evazivul, “a pledat”? О serie de documente §i studii romäne§ti ne indicä Tnsä faptul si о altä laturä a personalitätii episcopului Márton Áron. Tncä din perioada interbelicä Márton Áron a actionat constant Tmpotriva unitä^ii statului national unitar román ca unul dintre “värfurile de lance” ale actiunii revizioniste. FOTO 2: Mihail Moruzov (1887-1940), sef al Serviciului Secret de Informatii (1924-1940) Tn documentele SSI era considerat, citez: “unul din conducätorii acpunii iredentiste maghiare in tara noasträ.”8 9 Márton Áron se dovedea, asa cum ni-l prezintä rapoartele SSI, "un du§man neimpäcat a tot ce este romänesc”. 7 Dios, I., Magyar Katolikus Lexicon, Budapesta, 2003, pp. 765-768. 8 Chiriac, Fl., "Revizionismul maghiar sub semnul crucii”, Tn ’’Dosarele istoriei”, an VII, nr. 11 (75), 2002, p. 34. 9 Ibidem. 279 % J . I ч 3 ч Ütem/ük .П
