Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Dorel Marc: Societatea rurală mure şeană în procesul comunizării agriculturii. Statutul chiaburilor morari şi al micilor industrii ţărăneşti
Istorie mijloca§i) §i poseda animale de tractiune sau utilaje mecanizate cädea sub incidenta prevederilor de partid, transformate ín normä legalá. ín teritoriu, criteriile au fost múlt mai multe §i mai vagi, läsänd cu generozitate posibilitatea abuzurilor §i a includerii ín categoria chiaburilor treptat a oricárui opozant al regimului. lata care ar fi criteriile transmise de Gheorghe Gheorghiu Dej §i avute ín vedere de organele locale ale statului: dacé are pamänt §i ín ce regiune se aflá, posesiunea mijloacelor de producte, tipul de culturá, cantitatea produsá §i cat din ea ajunge pe pia^á, saladat §i alte "ímprejurári locale"20. Astfel, interesül obsesiv al autoritärer va introduce, schimbänd uneori ponderea ín funcjie de conjuncturä, trei indici de bazä in identificarea chiaburilor. Primul, existenta muncii salariate care presupunea, nu neapärat cumulativ, existenta muncitorilor permanenti sau sezonieri (angajati pe mai mult de 30 de zile), bunuri agricole date in arendä (fie totalä, fie partialä), térén cultivabil mai mare decät capacitatea de muncä a gospodäriei (se considera cä о gospodarie formatä, de exemplu, din 4 persoane - pärinti §i doi copii majori- nu putea munci mai mult de 4 ha). In al doilea ränd, existenta mijloacelor de productie §i, in sfär§it, practica comertului particular21, inclusiv cu cereale sau fäinä in cazul morarilor, cherestea in cazul proprietarilor de joagäre etc. Delimitarea celor trei categorii sociale cädea in sarcina exclusivä a unei troici locale formatä din puterea localä prin pre§edintele, vicepre§edintele §i secretarul sfatului popular comunal, secretarul organizafiei de bazä a PMR §i militianul la care se adäuga, in calitate de coordonator, instructorul raional al PMR. ín acest fei, etichetarea socialä §i, implicit, incadrarea intr-o anumitä paletä de mäsuri represive revenea de regulä ca un privilegiu exclusiv al autoritär locale22 23, múlt mai in mäsurä sä cunoascä eine este sau poate deveni un potential "du§man al poporului", de fapt al partidului. De altfel, se va ajunge la о a§a anomalie incät datoritä incercärilor de а preveni §i in acela§i timp de a intimida lumea ruralä, о delimitare era foarte fragilä de realizat intre comportamentele pasibile de pedeapsä, "granita dintre vinovätie §i nevinovätie se §terge, intrega societate afländu-se sub bänuiala de trädare §i complot". De asemenea, granita intre chiaburime §i täränimea mijloca§ä devenea §i ea fragilä, categoriile de incadrare putänd fi foarte u§or schimbate dupä bunul piac al autoritätilor locale. Discriminärile intentionate fäcute intre gospodarii declarati chiaburi §i ceilalti tärani sau gospodärii agricole colective apäreau §i la stabilirea cotelor de produse predate obligatoriu statului la preturi mici prestabilite, chiaburii fiind supu§i unor majoräri continue §i progresive a cotelor la hectar, in timp ce pentru ceilalti acestea erau diminuate uneori. Cotele chiaburilor puteau fi crescute dupä 1952 cu 25%, in vreme ce ale gospodäriilor colective aflate in primul lor an de activitate puteau fi reduse cu 25%24. Mai mult, in cazul unor denunturi privind : nepredarea cotelor de produse agricole, ascunderea lor, nedeclararea produefiei integrale, efectuarea unui 20 Romulus Rusan, lucr. cit., p. 287. 21 Ibidem, 289-290. 22 Ibidem, p. 291. 23 Stelian Tänase, Elite §i societate: Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej, 1848-1965, Ed. Humanitas, Bucure§ti, 1998, p. 177. 24 Vezi Ghitä lonescu, Comunismul Tn Romania, Editura Litera, Bucure§ti, 1994, p. 235. Au tost fixate cote obligatorii la hectar, astfel: pentru {áranii mijloca§i 300-500 kg/ha, pentru chiaburi inte 500-825 kg/ha. 270
