Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Dorel Marc: Societatea rurală mure şeană în procesul comunizării agriculturii. Statutul chiaburilor morari şi al micilor industrii ţărăneşti
Marisia XXXVI comertTntre negustori particulari, schimb de produse Tn natura etc., denunjätorii erau recompensaji de obicei prin produse, care Tnsemnau uneori 25% din produsele confiscate, nedeclarate de chiaburi. Pe fondul crizei economice majore instaurate prin bulversarea regimului de proprietate, a säräciei instalate, aceste atitudini au dus Tn cele din urmä la Tnvräjbirea (intentionatä) dintre categoriile sociale ale satului, fenomen Tncurajat §i susjinut draconic de propaganda comunistä pe toate cäile: presá, foi volante, afi§e, emisiuni de radioficare, adunäri populare §i §edinje de lucru organizate de Tndrumätorii de partid etc. activitati supravegheate atent de Millie §i Securitate. Vinovatul principal pentru aceastä situate de crizä trebuia sä fie scos chiaburul. Acolo unde crearea de gospodärii colective e§ua, se trecea la cuprinderea Järanilor in Tntovärä§iri, adicä Tn asociatii de producte Tntemeiate "voluntar", unde, fiecare täran T§i mentinea formal proprietatea sa asupra terenurilor, vitelor §i atelajelor, dar muncea pentru un cä§tig comun, uneori Tn terenuri comasate. A fost doar о solutie acceptata provizoriu de autoritär Tn unele zone §i de obicei era una de tranzit Tnspre gospodärii colective. Aceasta reprezenta un pas nea§teptat din partea unui régim care T§i exprimase convingerea Tn imposibilitatea "construirii socialismului Ia |arä Tn acela§i timp cu mentinerea proprietätii private".25 EI oferea de fapt о demonsta|ie izbitoare a e§ecului colectivizärii dupä modelul sovietic. ín zonele de munte unde totu§i, cu toate insistentele nu s-а reu§it colectivizarea, cel mult doar Tntovärä§iri locale, Järanii nu au scäpat de politica de transformare socialistä a agriculturii, ei fiind obligati la Tndeplinirea a§a numitul "plan individual de producte", sau a "planului producätorului individual", mai ales dupä ce, din 1955 se va trece de la sistemul cotelor de impunere la un sistem de "contractare §i achizitii", dar tot la preturi prestabilite. Pe fondul intensificärii presiunilor politice, sociale, economice §i financiare, vor avea loc Tn prima parte a anului 1958 mai multe revolte Järäne§ti (printre care §i la Gäne§ti-Mure§26 §i alte localitäti), ce vor determina régimül sä adopte un nou set de mäsuri punitive, cum a fost Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958 prin care se stabileau locuri de muncä folate, ca pedeapsä. Aceste mäsuri au fost aplicate §i unor locuitori din actualul judej Mure§ §i se adäugau altora emise anterior, cum au fost Decretul nr. 6/14 ianuarie 1950 privind Tnfiinjarea unitäjilor de muncä §i H.C.M. nr. 1554/12 august 1952 referitoare la crearea coloniilor, batalioanelor de muncä, ce au constituit cadrul legal pentru valul de arestäri efectuate la Tnceputul anilor 1950 Tn rändul chiaburilor §i al Järänimii. Acestor mäsuri legislative represive s-а adäugat §i Ordinul 100/3 aprilie 1950 al directorului general al Securitäjii Poporului, Gheorghe Pintilie. Temnijile comuniste Tn care au intrat mai Tntäi dejinujii politicii au fost umplute apoi de chiaburi, care "sabotau mäsurile luate de guvern". Oricum, ace§tia puteau oricänd fi internati Tn lagäre de muncä pe о perioadä de la 6 luni la 2 ani cu posibilitate de prelungire pänä la 5 ani la fei ca orice altä persoanä care manifesta nesupunere §i neexecutare "Tn contra mäsurilor guvernului", sau denigra, se Tmpotrivea la colectivizare, colectäri de cote, la planurile de Tnsämänjäri §i comansäri, sau pentru atitudini sau fapte care prin manifestärile lor, direct sau * 2 " Ibidem, p. 234. 2'’ Sanda Bor§a, lucr. cit., p. 119; autoarea recomandä in acest sens Octavian Roshe, “Colectivizarea agriculturii in Romania, 1949-1962”, Tn "Arhivele Totalitarismului, an I, nr. 1/1993. 271
