Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Dorel Marc: Societatea rurală mure şeană în procesul comunizării agriculturii. Statutul chiaburilor morari şi al micilor industrii ţărăneşti
Marisia XXXVI chiabure§ti §i sä fie trecutä la färänimea mijloca§ä. Insä, dintr-un alt proces verbal al unei §edinfe a comisiei din 8 mai 1953 afläm cä se hotära ca moräreasa sä fie reinclusä pe lista chiaburilor. О altä contestare depusä de data aceasta de Hor§an Alexandru, tot din comuna Hodac nr. 528, Raion Reghin, Regiunea Mure§ Autonomä Maghiarä, fiind trecut pe lista de chiaburi acesta declara: „Am avut о moarä micä färäneascä care а fost distrusä Tn timpul räzboiului iarä de atunci nu mai funcfioneazä”. ín acest caz, comisia a hotärät sä fie §ters de pe listä14. Din documente rezultä cä moara funcfionase pe Valea Isticeului15. О altä rezolufie datä la Reghin Tn 1 iunie 1953 de Comisia de Stat §i de Partid a Comunei Hodac, hotära pentru Farca§ Nicolae din cätunul Toaca nr. 694, care „poseda 1 moarä färäneascä cu о piaträ §i joagär (fierästräu hidraulic-n.n.) cu pänzä care a funcfionat pänä ín anul 1952” §i care „...a folosit joagärul in mod clandestin fiind descoperit de Ocolul Silvic in anul 1952 cänd a §i fost blocat”, pentru cä acesta „folose§te brate de muncä sträine mai mult de 60 de zile pe an” - se decide sä fie trecut pe lista de chiaburi16. Aceia§i instanfä comunistä a Comisiei de Stat §i Partid a Raionului Reghin, la 30 mai 1953 da о Rezolutie contestatiei depusä de Moldovan Dumitru din Hodac, Toaca astfei: „Avänd in vedere cä situa|ia materialä a susnumitului ce constä din una moarä cu 2 pietre in stare bunä de functionare, 8, 72 Ha (teren-n.n.)...pe längä cä exploateazä cu moara, mai folose§te cca 50 zile de muncä brafe sträine anual” - hotärä§te ca acesta sä rämänä mai departe pe lista chiaburilor17. Comisia raionalä pentru verificarea cererilor chiabure§ti a Sfatului Popular al Raionului Reghin, prin procesul verbal nr. 426/1955 al §edin|ei din 24 martié 1955 consemna cä Boer Iosif din comuna Gurghiu „rämäne §i pe mai departe inseris pe lista chiaburilor, intrueät define §i azi batoza”; Dan loan domiciliat in comuna Jabenifa „rämäne §i pe mai departe pe lista chiaburilor intrueät posedä о moarä cu 2 pietre; Bogdan Hie din comuna Jabenifa, sat Solovästru rämänea §i el pe aceia§i listä intrueät poseda о moarä cu 3 pietre18. Din zona Mure§ului Superior, Szász Ga§par, prin Comisia raionalä pentru verificarea cererilor chiabure§ti a Sfatului Popular al Raionului Reghin, procesul verbal nr. 426/1955 al §edinfei din 21 ianuarie 1955, constatänd cä acesta i§i vändusee batoza in anul 1952, pe care о definuse §i pentru cä nu exploateazä brafe sträine de muncä- este §ters de pe listä19. Exemplele ar putea continua dar in limitele acestei lucräri amintim cä situafile erau foarte diverse, numeroase §i foarte pufine cazuri erau rezolvate favorabil in favoare chiaburilor. Dar ce infelegeau autoritäfile prin nofiunea de chiabur? In mod normal, chiaburii erau la inceput considerafi doar acei färani care in medie se aflau in posesiunea a 8-9 ha teren. Treptat insä, pentru partid, nu atät suprafafa de pämänt era eriteriul cél mai important, cät posesia asupra mijloacelor de produefie §i venituri obfinute din munca salariatä. Cu alte cuvinte, cineva care angaja persoane care sä lucreze pämäntul (de regulä muncitori agricoli, dar §i färani säraci sau chiar 14 libidem, f.9. 15 Ibidem, f. 11. 16 Ibidem, f. 22. 17 Ibidem, f. 24. 18 Ibidem, dos. nr. 18/1950, fila 110. 19 Ibidem 269
