Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Marisia XXXVI organizajia Partidului Social Democrat, о grupare a muncitorilor sindicalizati. ín fruntea organizatiei s-а aflat Emil Bösörményi, iar din conducere mai fäceau parte Lajos Jordaky, Stefan Raffay, Francisc Újhelyi, I. Hubschenberger, Ludovic Lenkey si altii. Din cea de-а doua categorie a fäcut parte Blocul Muncitoresc, organizatie comunistä cu activitate legalá §i dupä 1924, anul inträrii Partidului Comunist Román Tn ilegalitate. ín fruntea acestuia s-а aflat avocatul Eugen Rozvan, iar printre lideri se numärau Alexandru Szenkovits, Alexandru Ullman, Eugen Kovács, Nicolae Gyarmati, Francisc David, Armin Reder etc22. ín cea de-а doua parte a anilor ’20 in Oradea au existat §i organizafü locale de extremä dreapta. íntre acestea amintim Liga antisemitä, din conducerea cäreia fäceau parte profesorul loan Bu§ifa, Petru Popa, Mihai Gherlan, Coriolan Maniu, Gavril Bardo§. Unul dintre membrii acestei organiza^ii, profesorul orädean Petru Fodor, a Tnfiintat organizajia localä a Ligii Apärärii Nationale Cre§tine, conduse la nivel central de A.C. Cuza23. ín ciuda existenfei unor organizafü extremiste, Oradea nu a cunoscut evenimente care sä demonstreze intoleranfa de vreun fel a locuitorilor. Poate doar tulburärile care au avut loc Tn zilele de 4-6 decembrie 1927, cu ocazia desfä§urärii Tn localitate a unui Congres National Studentesc, cänd au fost devastate mai multe magazine §i locuinte evreie§ti24. Cu toate cá evenimentele au fost amplu reflectate Tn presa vremii25, avänd chiar un ecou international nefavorabil26, íntámplarea a fost singularä Tn ambianfa anilor de dupä räzboi Tn Oradea27. Agitatia din viata politicä postbelicä si-a pus amprenta asupra conducerii orasului. íntre 1920 §i 1930, Oradea a avut Tn fruntea treburilor administrative 8 primari, numiti, interimari sau ale§i. ínceputul a fost fäcut de Komlóssy József, care, la 18 ianuarie 1920, s-а retras din motive de sänätate28. A urmat Coriolan Bucico, jurist de profesie §i membru al Partidului National Liberal, numit primär de cätre Consiliul Dirigent, la 8 februarie 1920. A detinut aceastä functie pänä la 1 iulie 1926, si, beneficiind de о bogatä experientä Tn administrate, de numele säu se leagä о serie de realizäri deosebite. Ca urmare a eforturilor sale, Oradea a fost declarat municipiu, a sistematizat Piatä Unirii, Tn care a fost asezatä statuia ecvesträ a regelui Ferdinand (1924), iar cea a reginei Maria Tn fata Teatrului (1920). Victoria Partidului Poporului Tn alegerile din mai 1926 a condus la о nouä schimbare a primarului, Coriolan Bucico fiind Tnlocuit cu Gheorghe Tulbure, о personalitate marcantä a romänilor bihoreni, membru al Partidului Poporului. Acesta a detinut functia de primär Tn calitate de pre§edinte al Comisiei Interimare, pänä la 3 iunie 1927. Cäderea guvernului Averescu §i victoria Tn alegeri a Partidului National Järänesc a antrenat dupä sine §i Tnlocuirea lui Gheorghe Tulbure cu Sever Erdeli, un membru marcant al Partidului National Roman din Bihor, care, dupä fuziunea cu Partidul Järänesc al lui Ion Mihalache, a rämas Tn cadrul noii formatiuni create. Lui Sever 22 Ibidem, p. 93-94. 23 Ibidem, p. 94. 24 Monitorul Comunal (Oradea), 1927, nr. 6-7, p. 5. 25 Frontiéra de Vest (Oradea), nr. 1/1927, nr. 2/1927, nr. 3/1927; Dreptatea poporului (Oradea), nr. 37/1928. 26 A. Cälinescu, Memorii, Editura Humanitas, Bucure§ti, p. 76. 27 Pentru detalii vezi Gabriel Moisa, „Manifestärile studentor participanti la Congresul National Studentesc de la Oradea (4-6 decembrie 1927)’’, Tn Ziridava, XXI, 1998, p. 299-309. 28 Lucia Cornea, „Instituta primarului §i primarii Oradiei”, Tn Oradea. Pagini de istorie, (coord. Aurel Chiriac), Editura Muzeului färii Cri§urilor, Oradea, 2003, p. 60. 247
