Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Istorie Erdeli i-a urmat Grigore Egri, lider al organizatiei Partidului National Järänesc, care a detinut aceastä functie pänä la 12 octombrie 192729, datä la care a fost ínlocuit de Nicolae Zigre jr., avocat de profesie. Membru marcant al Partidului National Liberal, ajungänd Tn 1922 chiar subsecretar de stat cu problemele minoritätilor in Ministerul de Interne din guvernul Ion I.C. Brätianu, acesta a detinut functia de primär in calitate de pre§edinte al Comisiei Interimare intre 12 octombrie 1927 §i 1 decembrie 1928. Nicolae Zigre jr. a fost urmat in fotoliul de primär al ora§ului de Aurel Lazár. Personalitate marcantä a romänilor bihoreni incä inainte de 1918, catalizator al luptei pentru unitate nationalä, Aurel Lazár a fost membru al Partidului National Román, iar dupä unificarea cu täräni^tii lui Ion Mihalache a devenit membru al Partidului National Járánesc, pre§edintele organizatiei judetene Bihor. Activitatea propriu zisá in cadrul Primáriei §i-a inceput-o in 1926, cánd a fost numit de Partidul National Román in Comisia Interimarä. Dupä constituirea, la 29 noiembrie 1928, a unei női Comisii Interimare municipale, Aurel Lazár a preluat, in calitate de pre§edinte, atribupe de primär intre 1 decembrie 1928 §i 26 iulie 193030. Dupä alegerile locale din 1930, in urma cärora s-au constituit noi Comisii comunale, Aurel Lazár a fost ales, la 26 iulie 1930, din nou primär, demnitate pe care a definut-o pänä la moartea sa, survenitä la 18 noiembrie 193031. ín intervalul de timp cät a detinut aceastä demnitate publicä, Aurel Lazár a introdus in Primárie un spirit de rigoare, disciplinä §i seriozitate, in condipe in care ora§ul se confrunta cu efectele crizei economice. In acest sens a luat о serie de mäsuri pentru ajutorarea §omerilor, iar pentru populafia säracä Aurel Lázár a avut iniptiva instituirii unui fond special al Primäriei, infünfänd chiar patru cantine ale säracilor. Dupä moartea sa, functia de primär a fost giratä de Romul Pop, ajutor de primär pänä atunci. Jurist de profesie, el a ocupat aceastä demnitate intre 18 noiembrie §i 12 decembrie 1930, pentru ca la 12 decembrie 1930 Consiliul Municipal sä aleagä primär din nou pe Grigore Egri. Acesta a rämas in funcfie pänä la 26 mai 1931. In perioada de dupä Primul Räzboi Mondial, Oradea s-а menput ca un puternic centru industrial §i comercial, ponderea continuänd sä fie deputä de capitalul evreiesc si cel maghiar32. Dupä un inceput mai timid, in primii ani de dupä realizarea Marii Uniri, economia ora§ului Oradea §i-a revenit §i incepänd cu mijlocul anilor ’20 aceasta a ajuns la parametri superiori perioadei antebelice. Numärul intreprinderilor a crescut de la un an la altul, astfei cä recensämäntul din 1930 consemneazä cä in ora§ funcpnau 2.735 de intreprinderi industriale §i comerciale33. Conform datelor oficiale, in Oradea existau in acest interval de timp opt ramuri industriale importante: alimentarä, chimicä, textilä, tipograficä, a materialelor de construct metalurgicä §i a constructor de ma§ini, industria pieläriei §i incältämintei, precum §i cea a exploatärilor forestiere §i prelucrärii lemnului34. Cea mai semnificativä ramurä care s-а dezvoltat in aceastä perioadä a fost cea alimentarä. Expansiunea acesteia s-а datorat faptului cä ora§ul beneficia de un 2M Ibidem, p. 84. 30 Ion Zainea, Aurel Lazär (1872-1930) - via^a §i activitatea, p. 262-281. 31 Ibidem, p. 281-288. 32 Liviu Borcea, Gheorghe Gorun, op.cit., p. 360. 33 Petru Dejeu, Institupile culturale din municipal Oradea §ijudelul Bihor, Oradea, 1937, p. 64. 34 Liviu Borcea, Gheorghe Gorun, op.cit., p. 360. 248
