Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Istorie preturi de niveluri reduse, au exonerat noile firme de taxe pentru echipamentul de import si le-au fixát preturi reduse pentru transport si combustibil. Dupä 1918, liberalii detineau о puternicä pärghie ín viata economicä si financiarä prin Banca Nationalä a Romäniei si Banca Romäneascä. Aplicarea programului lor economic a cunoscut trei perioade. íntre 1918 si 1921 s-au afirmat mai ales principiile programatice, Tntre anii 1922-1926 (ai guvernärii lui I.I.C. Brätianu) se aplicä practic mäsurile preconizate, iar Tntre 1926-1928 au fäcut о serioasä reorientare. ín cadrul juridic creat de Constitutia din 1923, s-au adoptat cele patru legi organice de exploatare a bunurilor statului si a bogätiilor naturale - legea privind comercializarea Tntreprinderilor economice ale statului (6 iunie 1924), legea regimului apelor(23 iunie 1924), legea energiei (1 iulie 1924) si legea minelor (4 iulie 1924), Cea din urmä este punctui culminant al programului liberal, cuprindea dispozitii speciale care favorizau evident capitalul, munca si initiativa romäneascä, stabilind restrictii ín activitatea capitalurilor sträine (impunerea actiunilor nominative, respectarea unui procent de maxim 40% din capitalurile sociale ale societätilor infiintate, includerea unor cetäteni romäni in consiliile de administratie, in comitetele de directie si cenzori,pänä Ia limita de 2/3 si atingerea progresivä a limitéi de 75% de cetäteni romäni pentru toate categoriile de salariati.)1 Legea minelor confirma drepturile de proprietate ale statului asupra tuturor resurselor minerale ale tärii a dat acestuia dreptul de a le exploata direct sau indirect prin concesiuni acordate unor societäti private. Legea specifica ca trei cincimi din capital si douä treimi dintre membrii consiliului de administratie, ca si anumiti functionari sä fie romäni. Dupä 1925, datä fiind puternica presiune din partea guvernelor si cercurilor financiare sträine, controlul romänesc obligatoriu a fost redus la 50%. ín schimb, Legea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice de stat (inclusiv serviciul maritim si societätile de electricitate),votatä in anul 1924 cerea ca 2/3 dintre membrii consiliilor de administratie sä fie romäni. Legea nu fäcea nici un fei de concesii capitalului sträin, mai curänd reprezenta о incercare a Partidului Liberal de a dobändi controlul asupra ramurilor principale ale economiei prin intermediul nationalizärii. Procedura pe care intentionau sä о urmeze era, mai intäi nationalizarea surselor de materii prime si a intreprinderilor din domeniul exploatärii/prelucrärii, iar dupä ajungerea sub controlul statului, sä le concesioneze oamenilor de afaceri pe care se putea conta cä vor sprijini guvernul. Liberalii justificau concesionarea acestor noi intreprinderi de stat pe temeiul cä nu puteau fi administrate eficient de stat si, dacä nu se procedeazä in acest fei, se vor adäuga deficite imense la bugetul de stat, cum s-а intämplat Tn cazul monopolurilor din domeniul cäilor ferate si al serviciilor postale. Tipicä pentru abordarea liberalä a problemei a fost о lege specialä din domeniul energiei, ce oferea numeroase stimulente investitorilor potentiali in firmele producätoare de electricitate, dar läsa statului un sfert din energia produsä. Liberalii si-au justificat restrictiile in privinta capitalului sträin prin sublinierea corectä, cä pätrunderea economicä era frecvent insotitä de о presiune politicä din partea guvernelor sträine, pentru a obtine avantaje si mai mari. Comparata cu alte legi similare adoptate de statele europene, legislatia romäneascä a fost de fapt moderatä ( sublinierea noasträ). Ea a intärziat 1 Keit Hitchins, Romania 1866-1947,Ed. Humanitas,Bucuresti, 1994,p. 362 si I. Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romänilorfn secolul al XXlea,Ed. Paideia,1999,pp. 95-96. 182
