Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Marisia XXXVI dezvoltarea economicä, cäci a redus afluxul de investitii de peste hotare, fiind lipsitä de capital autohton.2 Evolutia economicä, cu sinuozitätile ei, este reflectatä de datele statistice. ín anul 1928, industria chimicä satisfäcea 62,5% din necesitätile tärii, cea a sticlei 47,9%, iar cea metalurgicä 40%, electrotehnica abia 16, 8%. íntre anii 1925-1930, doartrei ramuri-chimia, textilele si electrotehnica cunosc о linie continuu ascendentä si Tnregistreazä cresteri de aproape 1,5 őri mai mari fatä de media de crestere pe intreaga industrie prelucrätoare. Indicele de crestere in industria chimicä era de 117 Tn 1925, 160 in 1926, 194 in 1927, 217 in 1928,240 in 1929, 256 in 1930, fatä de productia antebelicä ,3 ín anul 1928, adicä finele stabilizärii relative, industria chimicä se poate urmäri dupä urmätorii indicatori: numär de intreprinderi(143,1 %,-total pentru industrie), forta motrice utilizatä, 60,5% si persoane ocupate, 4,6%. Sunt anii aplicärii politicii liberale “prin noi insine”, dar nu prin excluderea capitalurilor sträine, ci de „aliantä cu capitalul antantist,”ceea ce inseamnä insumarea importului de capital, dar si„ bani gheatä,”cu conditia fructificärii prin bäncile burgheziei liberale autohtone. Se impletea activitatea burgheziei románé din provinciile Romäniei Mari, cu a celei a minoritätilor nationale si cu capitalul sträin. Statistic, in Transilvania existau in 1919 58 de intreprinderi (ín Románia Veche 18), capitalul investit era de 114,8 mii lei, respectiv 297,3 mii lei. ín anul 1928 erau 141 intreprinderi in Transilvania si 330 in Vechiul Regat, cu 2360,7 mii lei si 6393,2 mii lei, pe intreaga tará se insuma 6393,2 mii lei, in industria mare. ín analiza economistului Victor Jinga, in spatiul geoeconomic al Transilvaniei, zóna Tárnavei Mici, care ne intereseazá este inclusá in zóna Cámpiei Transilvaniei, cea din urmá cu industria producätoare de ciment, chimicä, de portelan, piele, metalurgie, gaz metán. Gazul metán cunoaste о crestere continuä a exploatärii, de peste 2,4 ori intre 1932 si 1939, in 1939 principalele santiere si exploatäri erau Särmäsel ,Copsa Micä ,Noul Säsesc, Bazna si Nades.4 Datoritä contextului intern si international, liberalii au trebuit sä recurgä la compromisuri. ín anul 1925, legea minelor a suferit о primä modificare, iar prin 1926- 1927 Partidul Liberal a läsat sä se intrevadä ca posibilä corectarea si schimbarea programului economic, ceea ce era pe cale sä se sävärseascä la sfársitul guvernärii lui Vintilä Brätianu (1927-1928) si s-а fäcut de cabinetul täränist al lui luliu Maniu. Pe ansamblul economiei, in 1928 nivelul industriei prelucrätoare (alimentarä,chimicä, metalurgie, textile, pielärie, materiale de constructii) era superior célúi din 1924 cu 56%, saltui cel mai spectaculos il inregistra industria petrolului (210%) si cea metalurgicä. ín anul 1929 ,ponderea industriei reprezenta 34,6% din valoarea produsului social si 22,95 din venitul national, fatä de 25% si 19, 6% in 1912-1913, concomitent cu concentrarea si centralizarea capitalului Cu toate progresele, rämäneau deficitare sectoare de bazä (constructia de masini si utilaje, electrotehnicä), iar pentru acoperirea necesitätilor se recurgea la importuri. Pänä in 1929, industria nu reusise sä acopere toate solicitärile consumului intern, iar un calcul datorat unui cunoscut economist al timpului, N. Arcadian, dovedea cä sub raportul consumului anual de produse industrial pe cap de locuitor, Románia se 2 K. Hitchins, op. cit., pp.362-363. 3 M. Musat si I. Ardeleanu, Romania dupä Marea Unire, volum II, partea a I a,1918-1933, Ed. Stiintificä si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, pp. 356-357. 4 Istoria Romäniei.Transilvania, volum II (1867-1947),coordonator prof. univ. dr. A. Dragoescu,Cluj- Napoca, 1999,pp. 950,955,982-983. 183
