Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Elena Ploşniţă: Despre Cultul Eroilor în Basarabia interbelică
Istorie Educatiei Cultelor §i Artelor pänä ce monumentul a fost Tntors Tnapoi la Soroca Monumentul constä din statuia propriu zisä, о placä de bronz cu numele generalului §i un basorelief compus din trei bucäfi -o inscripfie §i douä imagini. ín luna decembrie 1941, monumentul a ajuns la Soroca8. Basarabia a fost prima provincie care la 27 martié 1918 a votat unirea Basarabiei cu Románia. índatá dupá unire la Chi§ináu a fost lansatá ideea ridicarii unui monument consacrat acestui eveniment. A fost u§or de lansat ideea §i imposibil de realizat. A fost „ „o probléma spinoasä care ar fi trebuit sä uneascä pe toti sub acela§i stindard s-а dovedit pe parcursul a douä decenii prilej de dezbinare, de färämifare a energiilor umane §i chiar de risipire a banului public. Ne referim la salutata idee lansatä Tn primii ani dupä Unire, de a ridica Tn capitata Basarabiei un monument al Unirii”9. La Tnceput a fost creat un Comitet, autorul initiativei fiind Pan Halippa Printre membrii Comitetului de inifiativä pentru ridicarea monumentului Unirii erau mitropolit Gurie, loan Pelivan. §tefan Ciobanu, Alexandru Costin, Sergiu Nifä, Gh.Stärcea §i altii10. Comitetul a colectat suma necesarä de bani pentru ridicarea monumentului. Realizarea monumentului Unirii a fost Tncredintatä sculptorului basarabean Alexandru Plämädealä. Lucrarea a fost estimatä Tn anul 1938 la suma de 4.500.000 lei, sumä care a fost colectatä. Menfionäm cä pentru realizarea acestui monument a fost parcurs tot drumul legal existent la acea vreme §i elaborate toate actele necesar. Proiectul monumentului avea trei componente majore: statuia ecvesträ a regelui Ferdinand 1, douä figuri feminine sugeränd unirea Basarabiei cu Patria marná, douä basoreliefuri pe cele douä laturi ale postamentului redänd douä scene din Sfatul Järii - votarea unirii §i votarea reforméi agrare. Figurile feminine urmau sä fie elementul central al ansamblului. Regele Ferdinand urma sä fie prezentat Tn uniformä de mare§al. Chipul reginei Maria urma sä fie personificat Tn personajul „Romania”. Deasupra figurilor pe soclu urma sä fie plasatä inscriptia „27 martié 1918” §i mai sus sterna Basarabiei. Pe zidul care se constituia fundalul monumentului urma sä fie sculpturi Tn piaträ, evocánd figura doroban^ului §i a fáranului basarabean, rupándu-§i lanfurile robiei. Pe platforma pe care autorul a amplasat monumentul urmau sä fie distribuite §i §ase coloane purtátoare a stemelor provinciilor istorice ale Romäniei. Ansamblul avea Tnáltimea de 18m. Autori erau inginerii Profiri §i Bucicescu §i sculptorul Alexandru Plämädealä. Acest proiect a fost prezentat de Ion Inculef regelui Carol al ll-lea care l-а aprobat. Dupá aceasta, la 26 martié 1938 Comitetul Monumentului Unirii a prezentat proiectul §i toate actele necesare, inclusiv fotografii, executate de „Studio Gheorghe $leifer” din Chi§ináu. Ministerului Cultelor §i Artelor. ín §edinta din 28 martié 1938, Comisia Superioará a Monumentelor Publice de pe längä minister, care a luat Tn dezbatere problema, a aprobat proiectul monumentului Unirii spre executare. Era firesc ca dupä aceastä aprobare sä se Tnceapä executarea. Dar a intervenit un alt Comitet care apäruse Tntre timp §i care era preocupat de ridicarea unui monument lui Ferdinand I la j distanfä de 00 de m de la monumentul Unirii. Al doilea Comitet era organizat sub auspiciile Asociapi ofiferilor Basarabiei Tn rezervá, condus de Gherman Päntea care militau pentru realizarea unui monument regelui Ferdinand I. S-au Tnceput discupe. 8 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministeruil Cultelor §i Artelor/ 819, 1941, d. 70, f. 20. 9 Virgil Theodorescu, Monumente ridicate in ora§ul Chi§inäu in 1918-1940. Tn:Anuarul Muzeului National de Istorie, 1992, nr. 1, 216. 10 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/ 819, 1939, d.81 ,f.42. 124
