Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Elena Ploşniţă: Despre Cultul Eroilor în Basarabia interbelică
Marisia XXXVI Au fost propuneri de fuzionare, dar Gh. Pántea a refuzat. Comitetul pentru realizarea monumentului regelui Ferdinand a intervenit la Casa Palatului, obtinánd aprobarea regelui Ferdinand pentru ridicarea monumentului. ín asemenea condici Comitetul pentru realizarea monumentului Unirii a transferat banii adunati pentru Palatul Culturii care era ín constructe. A fost deschisä о ancheta a cazului, Tn care s-а constatat cä administrata Chi§inäului nu a dat nici о autorizafie pentru ridicarea monumentului regelui Ferdinand I. In afarä de aceasta rezidentul regal al Jinutului Nistru, Dinu Simian scria Ministerului Cultelor §i Artelor la 11 octombrie 1938 cä „macheta proiectului monumentului Regelui Ferdinand la Chi§inäu nu a trecut prin Comisiunea Superioarä a Monumentelor Publice pentru cä Gherman Päntea avänd aprobarea regelui nu a considerat necesar sä obtinä §i aprobarea Comisiei”11 Autorul monumentului lui Ferdinand I era Oscar Fián. ínainte de a fi trimis la Chi§inäu, monumentul a fost turnat ín bronz §i instalat ín grádina Ateneului Román din Bucure§ti. Reac|iile au apárut índatá. Discupe referitor la douä monumente au fost ín toatä presa romäneascä de la Bucure§ti §i Chi§ináu, Sculptorul Spiridon Georgescu dupä о analizä a monumentului face urmätoarea concluzie: „sculptura este necorespunzätoare, dezaxatä, con§tiindu-se о compromitere a sculpturii romäne§ti”12. Alexandru Plämädealä scria domnului rezident regal al Jinutului Nistru dupä ce in detaliu caracteriza monumentul cä „statuia ridicatä la Chi§inäu este greoaie, brutalä, disproportonalä, färä asemänare §i dezechilibratä” 13 Alexandru Boldur dupä ce face о analizä a luptei dintre cele douä Comitete, scria in articolul „Monumentele din Chi§inäu”, publicat in ziarul Timpul, nr. 530 din 24 noiembrie 1938 urmätoarele: „ chipul regelui nu are nimic comun cu noble|a sufleteascä a regelui Ferdinand ce era scrisä in toatä infäparea sa. ín concluzie: nu avem la Chi§inäu un monument ce ar simboliza Unirea, о epocä de refacere radicalä a statului román, cäderea in neant a Imperiului rus §i ridicarea steagului romänesc in Basarabia. insä nu vom avea nici о statuie marcantä a regelui, intregitorul neamului ре care о meritä Chi§inäul. ín loc de aceasta о sä fie о statuie perfect banalä §i neadecvatä personalitätii ее о reprezintä, о statuie cu nimic interesantä, la nivelul unui orä§el de micä provincie”14. La a 20-a aniversare de votarea Sfatului Järii a unirii Basarabiei cu Románia, la 27 martié 1938 la Chi§inäu s-а pus temelia monumentului lui Ferdinand, urma sä fie deschis in septembrie 1938, dar nu s-au respectat datele. in perioada interbelicä au fost realizate mai multe monumente consacrate regelui Ferdinand I, inclusiv in partea de sud, la Cetatea Albä, Cahul §i la Ismail. Monumentul de la Ismail a fost evacuat ín 1940 §i instalat intr-o piatá din ora§ul Cälära§i15. Adäugäm, cä in ora§ul Ismail la 29 mai 1930 a fost inaugurat Monumentul eroilor, autorfiind Felice Rutta16. ín procesul de comemorare a eroilor Primului Räzboi Mondial s-au indus §i localitäfile coloniftilor nem^i din sudul Basarabiei. Primele solicitäri de aprobare а proiectelor trimise Comisiei Superioare a Monumentelor Publice au fost respinse, fiind invocate diverse motive. Pentru exemplificare vom prezenta doar un caz, de§i 11 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/ 819, 1939, d.81, f.17. 12 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/,819, 1938, d. 81, f.5. 13 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/ 819, 1939, d. 57, f. 13 14 Alexandru Boldur, Monumentele din Chi§inäu. In: Timpul, nr. 530 din 24 noiembrie 1938 15 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/,819,1941, d. 70, f.47. 16 Arhivele Nationale ale Romäniei, fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/818, 1936, d.61, f. 83. 125
