Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Elena Ploşniţă: Despre Cultul Eroilor în Basarabia interbelică
Marisia XXXVI au legäturä cu glorificarea eroismului romänesc din toate timpurile inträ ín régimül protectiv al monumentelor publice, Tngrijirea §i Tnfrumusetarea lor fiind sarcina Societätii „Cultul eroilor”. Efectul imediat §i ín timp al acestei legi a fost „declan§area unei adevärate campanii de constructi de monumente, pläci comemorative, cenotafuri, alcätuirea unei cärfi de aur cuprinzánd numele celor cäzufi Tn luptele din 1916-1918 consacrate eroilor de räzboi dar §i celor care de-а lungul istoriei aduseserä servicii notabile patriei”3. lar peisajul edilitar din multe localitäfi se Tmbogäfe§te „cu opere arhitecturale sau de artä plasticä monumentalä, care prin caracterul lor public transformä spafiul urbanistic Tntr-o reflecfie a unei ideologii politice, a unui stíl de viafä a unei mentalitás care are la bazá ideálul national” 4. §i Tn Basarabia, legea a avut efecte pozitive. Au fost elaborate proiecte §i realizate monumente Tn mai multe localitäfi orä§ene§ti §i rurale. ín cele ce urmeazä ne vom referi doar la cäteva din monumentele cultului eroilor realizate Tn Basarabia Tn perioada interbelicä. Unul din primele monumente este cel dedicat apostolilor basarabeni: Simion Murafa, Alexei Mateevici §i Andrei Hodorogea. Monumentul reprezenta un triptic amplasat Tn grädina Catedralei „Na§terea Maicii Domnului” din Chi§inäu. Era din piaträ, avänd о piacé cu inscripfia „ Simion Murafa, näscut la 24 mai 1887 §i decedat la 20 august 1917; preotului Alexei Mateevici, näscut la 16 martié 1888 martié §i decedat la 13 august 1917; Andrei Hodorogea, näscut Tn octombrie 1878, decedat la 20 august 1917” §i basoreliefuri din bronz. Pe piedestal, Tn fafa basoreliefurilor era instalatä inscripta „Apostolii basarabeni, martiri ai sfintei cauze nationale”.La spate о altä inscripte mentiona: „Acest monument s-а ridicat de Societatea Mormintele Eroilor, Comitetul Central, pre§edintele I.P.S. mitropolitul primat Miron Cristea, Tn urma unei initiative unui comitet din Chisinau, prezidat de Pantelimon Halippa §i cu concursui Comitetului regional Chi§inäu, pre§edintele general de divizie S. Popovici §i a generalului de divizie S. Macri”5. Monumentul a fost realizat de sculptorul bucure§tean Vasile lonescu Varo. Lucrarea a costat 140.000 lei. A fost conceput un piedestal cu cinci trepte, avänd Tn centru un vultur cu aripile larg deschise. Panourile cu reliefuri erau Tncadrate de elemente vegetate. In partea superioarä, douä ramuri - una de stejar, alta de laur - Tncadrau sterna Romäniei. Monumentul avea la bazä 4,35x1,92m §i Tnältimea de 3m. Monumentul a avut о soartä tragicä, fiind evacuat Tn Románia, remtors Tn Basarabia, din nou evacuat §i pierdut färä urme. In primii ani dupä Unire, erau ridicate monumente eroilor romäni, uci§i pe teritoriul Basarabiei. Unul dintre primele a fost monumentul consacrat generalului Stan Poerta§ la Soroca. A fost ridicat Tn 1924, suma cheltuitä a fost gestionatä de Societatea Mormintelor Eroilor, Comitetul Central Bucure§ti s-а construit sub patronajul prefectului judefului Soroca N. Rädulescu-Dobrogea, postamentul pätrat - 3,55 m, Tnältimea - 4m, Tnältimea statuii -3m6. In 1940 monumentul eroului general Stan Poeta§ din Soroca a fost depus provizoriu la Muzeul Militär din parcul Carol7 A existat о corespondenfä Tndelungatä Tntre Ministerul Apärärii §i Ministerul Instrucfiei, 3 Adriana loniuc, Rolul statului in organizarea institupilor de culturä in Románia interbelicä. Tn: Studii de muzeologie §i muzeografie, Chi§inäu, 2004, 128 4 Virgil Teodorescu, Imaginea plasticä §i mentalul colectiv. Tn: Romania literarä, 1983, nr.20, 12-13. 5 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/819, 1937, d. 69, f.63-70. 6 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/819, 1937, d. 69, f.5 7 Arhivele Nationale ale Romäniei, Fondul Ministerul Cultelor §i Artelor/ 819, 1941, d. 70, f. 15. 123
